După cum am spus mai devreme, în această dimineață ne vom lansa în studiul despre cum să studiem Biblia, și despre cum să beneficiezi cel mai mult de Biblia ta.

Și, pentru început, vreau să vă rog să întoarceți la un pasaj din Vechiul Testament care va fi punctul de plecare pentru noi, Ieremia capitolul 8, Ieremia capitolul 8 cu versetul 9. În slujirea lui Ieremia, una dintre cele mai nefericite misiuni pe care le-a avut ca proroc a fost să vorbească împotriva liderilor națiunii sale care au indus poporul în eroare. Prorocii au eșuat. Preoții de asemenea. Cărturarii au eșuat. Înțelepții națiunii au eșuat în a-i conduce la adevărul lui Dumnezeu și la neprihănire. Și presupun că, într-un anumit sens, în Ieremia 8:9 există un rezumat al tragediei unei conduceri nepotrivite.

Versetul 9 spune: „Înțelepții sunt dați de rușine, sunt uimiți, sunt prinși; căci au nesocotit Cuvântul Domnului, și ce înțelepciune au ei?”. Ceea ce spune Ieremia aici este că poți lua toți liderii, toți învățătorii, toți experții în lege, etică și moralitate, toți cei care sunt responsabili să învețe adevărul divin și îi pui într-o singură categorie, iar categoria este cea a nebuniei, pentru că, dacă au respins cuvântul Domnului, ce fel de înțelepciune au ei? Implicația este că nu au niciuna. Înțelepciunea vine de la Dumnezeu și vine prin Cuvântul Său și în afară de Cuvântul Său nu există înțelepciune spirituală reală. Atunci când liderii unei națiuni, chiar și națiunea Israel, resping cuvântul Domnului, nu există înțelepciune.

Vara trecută, când am fost invitat în Noua Zeelandă, am avut ocazia să vorbesc în fața Parlamentului Neozeelandez, în Casa Parlamentului. A fost o oportunitate foarte interesantă și deosebită și m-au rugat să abordez următorul subiect. Iată care a fost subiectul solicitat de Parlamentul Noii Zeelande: ce se întâmplă cu o națiune care abandonează Biblia ca autoritate sau abandonează autoritatea acesteia? Ei au urmărit acest lucru, deoarece cunoşteau istoria Statelor Unite. Observaseră declinul Scripturilor și al Bibliei în domeniul public în națiunea noastră și puteau vedea cum se apropie acest lucru și de propria lor națiune, o națiune înființată practic de oameni imigranți care au venit din Regatul Unit aducând principii creștine și adevăr biblic. Iar ei urmează aceeași cale de bază pe care o urmăm și noi, și au vrut să știe ce se întâmplă atunci când renunțăm la Biblie ca autoritate pentru noi. Iar răspunsul este chiar aici, în Ieremia 8:9. „…Ce înțelepciune au ei?”. Ceea ce le rămâne este să voteze privind moralitatea, să facă sondaje, sondaje de opinie, să scrie 800 de rânduri, 900 de rânduri și să ofere părerea ta despre asta și părerea ta despre cealaltă, pentru ca să ne formăm moralitatea noastră.

Înțelepciunea cu privire la viața spirituală, la timp și la veșnicie se găsește în Cuvântul lui Dumnezeu. Biblia este sursa și singura sursă de înțelepciune divină și este un lucru tragic să realizăm că Biblia este atacată din atâtea și atâtea unghiuri. Există raționaliștii, cu ateismul lor umanist anti-minuni, care vor să nege existența lui Dumnezeu. Și dacă ei îl tolerează pe Dumnezeu, Dumnezeu nu este altceva decât Dumnezeul lui Einstein care este un fel de forță impersonală, sau non-personală. Există existențialiștii care au o mentalitate anti-realitate și care spun că în principiu, tu, poți să-ți creezi propria realitate, îți poți născoci propria realitate, îți poți forma propria realitate și mă bucur pentru tine oricare ar fi realitatea ta. Și apoi avem asaltul nu numai al raționalismului și existențialismului, ci și al egoismului, care este o mentalitate anti-autoritate care spune că nimeni nu-mi va spune ce să cred, nimeni nu-mi va spune ce este bine și ce este rău, nimeni nu-mi va spune cum să mă comport. Voi determina asta pentru mine însumi. Apoi este mentalitatea relaționistă care spune, în esență, că ceea ce este cel mai important este împlinirea ego-ului, împlinirea personală, rezolvarea problemelor mele personale, stima de sine, și acea stare în care să mă simt bine în pielea mea. Numai că și aceasta este anti-adevăr. Și asta este anti-standard, și anti-absolut.

Apoi avem abordarea ritualistă, care este o formă de religie împotriva cunoașterii, în care religia nu este o chestiune de adevăr, teologie sau doctrină, ci pur și simplu o chestiune de ritual și rutină. Apoi avem liberalismul teologic, care este anti-Biblie, anti-inspirație. Apoi avem misticismul, care este anti-intelectual, care spune că doar îl simți pe Dumnezeu și știi că este acolo și simți cumva mișcările lui Dumnezeu și simți adevărul.

Toate aceste lucruri contribuie în cultura noastră la o mentalitate anti-autoritate, care contribuie la o mentalitate anti-Biblie. Scriptura este depreciată de raționalism, existențialism, egoism, relaționism, ritualism, liberalism, misticism, probabil și de alte câteva „-isme”. Acestea sunt lucrurile care sunt apreciate astăzi. Gloria umană este pe primul plan, lăsându-l pe om să fie tot ceea ce crede că trebuie să fie pentru a se împlini. Asta domină. Nu există nicio autoritate în afara omului. Guvernul însuși are dificultăți în a-și exercita autoritatea deoarece le-a dat oamenilor o atât de multă libertate personală. Această abordare a religiei, abordarea religiei care vine în acest mediu este un fel de abordare existențială, mistică, în care ți se permite să crezi tot ceea ce ți se pare bine pentru tine, tot ceea ce crezi că face Dumnezeu este, fără îndoială, ceea ce face cu adevărat. Orice crezi tu că spune El este cu siguranță ceea ce spune cu adevărat. Toate aceste lucruri atacă singura autoritate care este clară a Cuvântului lui Dumnezeu.

Acum poate vă întrebați, de ce aducem în discuție acest subiect într-o serie despre studierea Bibliei? Pentru că am învățat un singur lucru de-a lungul anilor și mi s-a repetat mereu și mereu. Efortul diligent cu care voi abordați studiul Scripturii, care este esențială pentru binecuvântarea vieților voastre, este esențială pentru bucuria voastră, este esențială pentru utilitatea voastră, este esențială pentru gloria lui Dumnezeu; diligența cu care se abordează acest studiu critic al Scripturii este direct corelată cu părerea voastră despre Scriptură. Dacă aveți o perspectivă slabă asupra Scripturii, vă promit că veți avea un interes la fel de slab față de ea. Seriozitatea cu care trataţi acest document este chestiunea convingătoare care să vă motiveze de la început în studierea ei.

Oamenii mă întreabă adesea cum se face că pot să-mi structurez viața astfel încât să petrec atât de mult timp în Scriptură. Cum se face că pot să mă disciplinez, spun ei adesea, pentru a acorda atât de mult timp studiului Cuvântului lui Dumnezeu, inclusiv toate predicile și învățăturile pe care le fac, toată scrierea de cărți, scrierea unei Biblii de studiu? Într-adevăr avem de-a face cu o întrebare corectă și înțeleg de ce se pune această întrebare, dar poate că vă surprind spunându-vă următorul lucru: ceea ce este dificil pentru mine nu este să mă disciplinez pentru a studia Biblia. Problema pentru mine este să mă disciplinez ca să mă opresc și să mă ocup de alte lucruri de care trebuie să mă ocup.

Veți zice: „Dar oare de ce?” Pentru că înțeleg ce este acest document şi datorită valorii pe care i-o acord, datorită greutății pe care i-o acord în viața mea și în viața voastră, de aceea sunt obligat la asta. De fapt, am scris un mic set de note, doar note explicative la începutul Bibliei de studiu și le veți putea citi când veți primi una, pentru că asta spune ceva. Nu-mi amintesc exact cum am spus, dar am spus ceva de genul că dificultatea pentru mine nu a fost să mă trezesc în fiecare zi și să petrec timpul necesar pentru a scrie toate aceste notițe și pentru a mă adânci în Cuvântul lui Dumnezeu, dificultatea pentru mine nu a fost să ajung la el, dificultatea pentru mine a fost să îl las. Este o provocare pentru mine să îl las pentru că îl prețuiesc foarte mult, pentru că îi înțeleg bogățiile și comorile. Și așa cum a spus psalmistul: „El este mai scump decât aurul și mai dulce decât picurul din fagur”.

Părerea ta despre Scriptură este cea care stă la baza tuturor lucrurilor în ceea ce privește abordarea Scripturii cu mare sârguință și atenție. Și astfel, când începem să vorbim despre cum să beneficiezi la maxim de Biblia ta și cum să studiezi Biblia în mod eficient, trebuie să începem prin a ne asigura că înțelegi ce este asta, comoara pe care o ții în mână.

Acum, evident, nicio societate nu poate supraviețui fără aplicarea adevărului Scripturii, așa cum fără aplicarea adevărului Scripturii niciun individ nu poate supraviețui. Ceea ce este drept nu este determinat de un concurs de popularitate și nu este determinat de un sondaj. Este determinat de ceea ce a spus Dumnezeu. Iar Dumnezeu a vorbit în domeniul moral, etic și spiritual cu termeni foarte clari. Nicio societate nu va supraviețui abandonării Bibliei ca standard, iar a noastră nu va supraviețui mai mult decât oricare alta. Societatea noastră va continua să se dezintegreze într-o nelegiuire dezlănțuită într-un ritm rapid până când și dacă, nu ar trebui să spun dacă, dacă există o întoarcere la Cuvântul lui Dumnezeu. Este inevitabil.

Biblia pretinde unele lucruri uimitoare despre sine. Am să vă prezint șapte dintre ele. Acestea sunt lucruri pe care Biblia le afirmă despre ea însăși și acest lucru vă va ajuta în mod fundamental să înțelegeți cu ce aveți de-a face. Aveți în mână o singură carte și totuși împărțită în două testamente. Primul testament împărțit în 39 de cărți separate, iar al doilea în 27. Unul se numește Vechiul Testament; celălalt se numește Noul Testament. Sunteți familiarizați cu asta. Sunteți familiarizați cu Geneza până la Apocalipsa și cu locurile dintre ele. Dar înțelegeți caracterul supranatural al acestui document? Aceasta nu este o carte umană, deși a fost scrisă pe parcursul unei perioade de aproximativ 1.500-1.800 de ani și au existat peste 40 de oameni diferiți, al căror instrument de scris a fost așezat pe pergament pentru a aşterne cuvintele. Este scrisă în mod singular de Dumnezeu, iar acei oameni care au scris aceste diferite cărți în diferite momente și în diferite locuri au scris sub inspirația directă a Duhului lui Dumnezeu, care le transmitea revelația lui Dumnezeu din mintea Sa către acel stilou, astfel încât ceea ce a fost produs a fost chiar Cuvântul Dumnezeului viu. Acesta nu este un document uman. Aceasta este o carte supranaturală.

Și face unele afirmații supranaturale. În primul rând, pretinde despre sine că este infailibilă, infailibilă. Asta înseamnă că tot ceea ce afirmă este absolut adevărat. Dacă spune ceva despre pedeapsa capitală, și spune, atunci ceea ce spune este adevărat. Dacă spune ceva despre căsătorie și divorț, ceea ce spune este absolut adevărat. Dacă spune ceva despre închinare, este absolut adevărat. Dacă spune ceva despre Isus Cristos, este adevărat. Dacă spune ceva despre natura omului, ceea ce spune este absolut adevărat. Dacă spune ceva despre istoria Tirului sau a Sidonului sau despre istoria Babilonului, sau dacă spune ceva despre un Babilon viitor care va veni, sau despre o fiară sau un Anticrist; dacă spune ceva despre un om pe nume Petru, sau despre un om pe nume David, sau despre un om pe nume Pavel, sau dacă spune ceva despre un om pe nume Adam, care a avut o soție pe nume Eva și au avut niște copii pe nume Cain, Abel și Set, și spune ceva despre o grădină, tot ce spune este absolut adevărat. Este infailibil. Și, bineînțeles, aceasta este mărturia pe care o dă despre ea însăși, rezumată în Psalmul 19: „Legea Domnului este desăvârșită. Legea Domnului este desăvârșită”. Ea nu conține nicio eroare.

Profetul a spus că este ca argintul încercat într-un cuptor de șapte ori. Tot ceea ce ar putea fi imaginat ca fiind zgură este ars și este absolut pur adevărat. Tot ceea ce spune din punct de vedere istoric este adevărat. Tot ceea ce spune din punct de vedere profetic este adevărat. Tot ceea ce spune din punct de vedere spiritual este adevărat. Tot ceea ce ne oferă în ceea ce privește direcția în viață este absolut adevărat. [Biblia] este infailibilă. De aceea a fost întotdeauna numită standardul de viață pentru credință și practică.

În al doilea rând, este inerantă. Acum trecem de la conținutul pe care îl afirmă la cuvintele specifice. Când spun că este inerantă, mă refer la faptul că Biblia în manuscrisul original, adică în documentul scris de scriitorul inspirat, nu conținea erori. Acum, trebuie să știți că este o provocare. Să scrii ceva fără erori este o provocare. Uneori, oamenii vin la mine și îmi spun: „Ați văzut această parte a cărții dumneavoastră? Sunt o mulțime de erori pe această pagină. Cum au ajuns acestea acolo?”. Nu știu dacă eu am făcut acele greșeli, dacă cel care a introdus-o în calculator a făcut acele greșeli, dacă cel care a corectat-o a făcut acele greșeli, dacă cineva corecta altceva și a scris o greșeală acolo unde nu era, nu știu. Dar știu un lucru, este aproape imposibil să scrii ceva fără erori și mai ales parcurgând această Biblie de studiu. Vă spun că nici măcar nu vă puteți imagina coșmarul citirii pentru verificare a 25.000 de note de subsol, punct și virgulă, două puncte, paranteze, apostrofuri, ghilimele, asigurându-vă că intră și ies din paranteza corectă, asigurându-vă că există o standardizare în tot ceea ce faceți în acest volum vast de, să zicem, aproape 2500 de pagini de material. A fost verificat, până acum de 12 ori presupun, și este verificat de încă 5 sau 6 ori de către profesioniști undeva în Atlanta, care verifică totul cu un filtru foarte atent, însă chiar și ei nu pot găsi totul. Și când verificăm ce au făcut ei, găsim erori. Este foarte dificil.

Dar când a fost scris Cuvântul lui Dumnezeu, a fost scris fără greșeală, deoarece Duhul lui Dumnezeu l-a supravegheat. Proverbe 30 versetele 5 și 6: „Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat”. Orice cuvânt al lui Dumnezeu este pur. „N-adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, și să fii găsit mincinos”. Știți, cărturarii din primii ani, pe vremea lui Ezra și înainte, erau atât de devotați să nu pună o greșeală în Scripturi, încât copiau Scripturile cu o asemenea meticulozitate, încât este ceva de necrezut. Unii scribi, vă va fi greu de crezut, scriau o scrisoare, făceau o baie, își schimbau hainele, luau un stilou nou, scriau o altă scrisoare, făceau o baie, își schimbau hainele, luau alt stilou, scriau o altă scrisoare. Nu făceau prea multe, dar ceea ce făceau era corect. Exista această meticulozitate extraordinară față de această finalizare a textului inerant și față de conservarea lui. De aceea, descoperirea manuscriselor de la Marea Moartă este atât de importantă, pentru că aveam manuscrise să zicem din secolul al VIII-lea sau al IX-lea d.Hr. și ne bazam foarte mult pe aceste copii. Copii și copii și copii și copii. Știți, Biblia a fost copiată și copiată. Manuscrisele originale nu mai există sau, dacă există, nu știm unde sunt. Așa că s-au făcut copii după copii.

Oamenii ar putea spune: „Ei bine, cu siguranță sunt multe, multe schimbări, multe, și multe greșeli care au apărut”. Doar că au fost găsite manuscrisele de la Marea Moartă. Acestea au verificat manuscrisele actuale care sunt folosite pentru traducerile Bibliei. Și am văzut că nu numai că erau inerante, erau originalele inerante, dar lucrarea supervizoare a Duhului Sfânt, precum și sârguința atentă a scribilor au păstrat Scriptura de-a lungul tuturor acelor secole. În manuscrisele ei originale este inerantă și de aceea se spune și în Proverbe 30 versetul 6 că nu trebuie să adaugi nimic la ea ca să nu te pedepsească și să fii găsit mincinos. Ea este inerantă.

De fapt, în Apocalipsa ni se spune că nu trebuie să adăugați nimic la ea, ca să nu vi se adauge urgiile care sunt scrise în cartea aceasta. Nu trebuie nici să scoți nimic din ea sau numele tău va fi scos din Cartea Vieții. Aceasta este o Scriptură inerantă.

În al treilea rând, ea este completă. Este completă. Adică este tot ceea ce Dumnezeu a vrut să inspire. Asta este tot. De la Geneza la Apocalipsa, toate aceste 66 de cărți însumează totul. Deuteronomul 4:2: „Să n-adăugați nimic la cele ce vă poruncesc eu, și să nu scădeți nimic din ele”. Asta este foarte asemănător cu Apocalipsa 22. Iar Iuda 3 spune că a devenit: „Credința dată sfinților odată pentru totdeauna”. Conținutul oferit odată pentru totdeauna sfinților. Canonul Scripturii, este numit canon pentru că acesta este cuvântul pentru standard, termenul pentru o trestie care era folosită ca unealtă de măsurat. Și acesta este standardul. Acesta este standardul. Iar el este complet. Nu trebuie adăugat nimic.

Când Ioan a scris Apocalipsa, în anul 96 d.Hr., pe insula Patmos, în timp ce Dumnezeu i-o dezvăluia, a fost la 30 de ani după ce a fost completat aproape tot Noul Testament. Și aceasta a fost ultima, a fost sfârșitul, a fost ultima bucată de revelație numită cartea Apocalipsa pentru a încheia canonul Scripturii, care începuse cu Geneza. Scriptura este cuprinzătoare și completă. Tot ceea ce este necesar pentru viață, evlavie și cunoaștere spirituală se află aici. Avem de-a face cu o Scriptură completă. Nu are nevoie de Science and Health with Key to the Scriptures. Nu este necesară nici Cartea lui Mormon de Doctrine și legăminte. Nu sunt necesare nici scrierile doamnei Blavatsky, ale judecătorului Rutherford, ale lui Annie Besant sau ale oricui altcuiva. Acesta este Cuvântul complet al lui Dumnezeu. Nu există altă revelație inspirată în afară de aceasta. Aceasta este credința lui Dumnezeu dată sfinților o dată pentru totdeauna. Și toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu, nu-i așa? Conform cu 2 Timotei, capitolul 3 cu versetul 16. 2 Petru 1:21: „Oameni sfinți au fost mânați de Duhul lui Dumnezeu când au scris Cuvântul”, și nu acest Cuvânt este de origine omenească. El a venit de la Dumnezeu. Scriptura este infailibilă, inerantă și completă.

În al patrulea rând, este autoritară. Este autoritară. Asta înseamnă că, atunci când vorbește, ar fi bine să o ascultați. Nu este o carte de sugestii. Nu este o carte care să fie pusă alături de alte cărți. Nu este o carte care să fie comparată cu scrierile lui Confucius, cu ale lui Mahomed, Buddha sau ale altcuiva. Nu este o carte care să fie comparată cu scrierile altor eticieni de-a lungul anilor. Nu este o carte care să fie comparată cu alte meditații și scrieri religioase sau pusă alături de Aristotel și Platon sau de scrierile unui alt filosof. Ea are autoritate în sine. Isaia 1:2 spune: „Ascultați, ceruri, și ia aminte, pământule, căci Domnul vorbește”. Ar fi bine să ascultați, pentru că Dumnezeu a vorbit. Psalmul 119:89: „Cuvântul Tău, Doamne, dăinuie în veci în ceruri”. Cuvântul Tău, Doamne, dăinuie în veci în ceruri. Aceasta este o carte cu autoritate. Ea vine sub formă de porunci, așa cum am observat în Psalmul 19.

În al cincilea rând, este suficientă. Este suficientă. Este tot ceea ce Dumnezeu a vrut să spună. Este tot ce a spus Dumnezeu prin revelație, prin inspirație și este tot ce avem nevoie. Din nou, revenim la 2 Timotei 3: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună”. Ea este suficientă. Nu este nevoie de nimic mai mult pentru viața spirituală decât acest Cuvânt.

Acum trebuie să înțelegem acest Cuvânt și multe cărți ne ajută să îl înțelegem, dar tot adevărul spiritual necesar pentru viață și evlavie se găsește în această carte. Uneori îi aud pe oameni spunând: „Există oameni care au probleme psihologice atât de grave încât nu pot începe procesul de sfințire până când nu primesc ajutor psihologic”. Aceasta este o nebunie. Biblia nu așteaptă ca înțelepciunea umană să o pornească. Este suficient ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit, cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.

În al șaselea rând, este eficientă. Este eficientă. Cu alte cuvinte, este puternică, dar eficientă este un mod de a fi puțin mai direct. Ce vreau să spun cu asta? Vreau să spun că are un impact asupra vieților. Îndeplinește un scop divin. Isaia 55:11 și 12: „tot așa și Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea și va împlini planurile Mele”. Cuvântul nu se întoarce niciodată efect. Întotdeauna îndeplinește scopul pentru care Dumnezeu îl trimite. De-a lungul întregii Scripturi, Dumnezeu spune: „Voi împlini toate planurile Mele (bune)”. Cine Mă va opri? Cine Mă va împiedica să împlinesc Cuvântul Meu?

În Predica de pe Munte, Isus a spus: „Cerul și pământul vor trece, dar Cuvintele Mele nu vor trece”. Isus a venit chiar El însuși să spună: „Eu am venit nu ca să stric Legea, ci ca s-o împlinesc”. Cuvântul este eficient. Oriunde ajunge, pătrunde cu putere. El este viu și lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăișuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva, judecă simțirile și gândurile inimii. Pur și simplu pătrunde în inimă. Taie adânc. Este eficient. Pentru unii este o mireasmă de la viață la viață, pentru alții o mireasmă de la moarte la moarte. Dar vine cu putere. Ea realizează scopul lui Dumnezeu, uneori pentru har, alteori pentru judecată. Ceea ce spune Dumnezeu se va împlini. Cuvântul Său se va împlini întotdeauna.

În cele din urmă, este determinantă. Este infailibilă, inerantă, completă, autoritară, suficientă, eficientă și determinantă. Ce vreau să spun cu asta? Este Cuvântul lui Dumnezeu care îi separă pe bărbați și femei. Este Cuvântul lui Dumnezeu care devine linia de demarcație între cei care sunt în Împărăția lui Dumnezeu și cei care sunt în afara ei. Cuvântul lui Dumnezeu este cel care face distincția între cei mântuiți și cei pierduți. Cuvântul lui Dumnezeu este cel care face distincția între cei care vor merge în cer și cei care își vor petrece veșnicia în iad. Cuvântul lui Dumnezeu este cel care îi separă pe cei care sunt copiii lui Dumnezeu de cei care sunt copiii lui Satan. Cuvântul lui Dumnezeu este factorul determinant.

Veți zice: „Ce vrei să spui?”. Ascultați cuvintele lui Isus. Ioan 8:47: „Cine este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultaţi, pentru că nu sunteți din Dumnezeu”. Indiferența față de Biblie este un indiciu clar. Neîncrederea față de adevărul scriptural este un indiciu clar că cineva nu Îi aparține lui Dumnezeu. Dacă Îi aparții lui Dumnezeu, auzi Cuvântul lui Dumnezeu. Isus a spus-o astfel: „Oile Mele ascultă glasul Meu și vin după Mine”. Este firesc pentru o ființă umană să caute oxigen. Este firesc pentru o nouă creație în Cristos să caute adevărul, adevărul lui Dumnezeu. O persoană poate pretinde că este creștină, dar dacă nu are niciun interes pentru Scriptură, aveți dreptul să puneți la îndoială această afirmație, deoarece atitudinea față de Cuvântul lui Dumnezeu este o realitate determinantă.

Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu. Numai în Vechiul Testament există peste 2.000 de afirmații făcute în Scriptură care spun că acesta este Cuvântul lui Dumnezeu, iar Noul Testament adaugă la acestea. Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu. Ca atare, este factorul determinant. Dacă asculți Cuvântul lui Dumnezeu, Îi aparții. Dacă nu asculți Cuvântul Său, nu Îi aparții.

De fapt, dacă nu poți înțelege Biblia, este o carte pierdută pentru tine, este un labirint și o ceață, și în cazul acesta ești un om firesc care nu înțelege lucrurile lui Dumnezeu, pentru că ele sunt percepute spiritual. Dar dacă Cuvântul lui Dumnezeu îți luminează inima și îți deschide mintea și îți aduce bucurie în inimă, așa cum a arătat psalmistul, și îți ia naivitatea și o transformă în înțelepciune, atunci Duhul este viu în tine. Îi aparții lui Dumnezeu și asculți Cuvântul Său.

Așadar, preaiubiților, începem în acest punct înțelegând cu ce avem de-a face. Avem de-a face cu un document supranatural care este absolut adevărat în tot ceea ce afirmă, care este inerant în fiecare cuvânt, care este complet, adică nu lipsește nimic. Nu aveți nevoie de nimic în afară de asta pentru a avea revelația inspirată a lui Dumnezeu. Scriptura este autoritară, adică vorbește ca şi cum dă niște porunci. Este suficientă. Conține tot ceea ce aveți nevoie pentru toate aspectele vieții spirituale. Este eficientă, adică oriunde este eliberată vine cu putere și impact și întotdeauna realizează ceea ce Dumnezeu vrea să realizeze. Și, în cele din urmă, este determinantă atunci când vine vorba de locul de care aparții sau de împărăția în care exiști. Iar poporul lui Dumnezeu ascultă Cuvântul Său. Puteți face o mică examinare a inimii pentru a vedea unde vă aflați în această privință.

Rezumând tocmai aceste lucruri, Iosua 1:8, unul dintre marile pasaje din Vechiul Testament care pune la loc de cinste Scriptura, spune: „Cartea aceasta a legii” - referindu-se la Scriptură – „să nu se depărteze de gura ta”, adică ar trebui să fie subiectul constant al conversației tale. De ce? Pentru că trebuie să: „cugeți asupra ei zi și noapte”. Acum, tot ceea ce gândești toată ziua și tot ceea ce gândești toată noaptea va apărea în conversația ta. Așadar, el spune că ar trebui să fii stăpânit de Cuvântul lui Dumnezeu. Trebuie să fie lucrul dominant în viața ta. Pentru că meditezi la el, devine lucrul dominant în viața ta din punct de vedere conversațional. Apoi, el vorbește despre acțiune, pentru ca tu să ai grijă să împlineşti urmând tot ce este scris în el. Meditează asupra lui, vorbește despre el și cât mai curând începe să îl trăiești. Atunci îți vei face un drum prosper. Atunci vei avea succes. Dar trebuie să acţionezi în conformitate cu tot ceea ce este scris în ea.

Sunt mulți creștini care nu pot face tot ceea ce este scris în ea pentru că nu o înțeleg. Și de aceea este de datoria noastră să studiem Scriptura ca să o putem înțelege, ca să o putem împlini, ca să putem fi binecuvântați și prosperi și să avem parte de reușită.

Așadar, iată-ne aici, angajați în acest sens în calitate de creștini, dedicați pe deplin într-o lume în care oamenii nu sunt doar indiferenți, ci, sincer, în cultura noastră sunt de-a dreptul ostili Bibliei. Nu este un standard pe care această lume să vrea să îl accepte. Nu este un standard pe care națiunea noastră să vrea să îl accepte, iar acest lucru este tragic.

Pentru a nega Biblia, oamenii trebuie să se comporte într-un mod schizofrenic. Vă voi arăta la ce mă refer. Aproape toată viața noastră este construită pe legi fixe. Adică, operăm în acest fel tot timpul. Să luăm domeniul științific în sine, care stă la baza unei mari părți din viața noastră. Stă la baza a ceea ce mâncăm. Se află în spatele a ceea ce purtăm. Se află în spatele a ceea ce conducem. Este în spatele a ceea ce trăim. Se află în spatele tuturor serviciilor de sănătate în care ne implicăm pentru a ne vindeca sau pentru a ne menține sănătoși. Știința se află în spatele tuturor acestor lucruri. Știința este pur și simplu un mijloc prin care ne ocupăm de lumea fizică, de mediul fizic. Și toate aceste afaceri științifice care se desfășoară în cadrul domeniului fizic sunt legate de puncte fixe de referință, de fapt de realități care nu variază, fie că vorbim de biologie, anatomie, botanică, fiziologie, astronomie. Nu este important la ce ne referim. Fie că vorbim de inginerie în termeni de inginerie arhitecturală, de inginerie mecanică, orice fel de funcție în domeniul fizic cu orice proprietăți fizice se bazează pe legi fixe și de încredere inalterabile până la cea mai minoră intervenție chirurgicală, care se bazează pe cunoașterea faptului că organismul are capacitatea de a răspunde într-un anumit mod la acest tip de invazie dacă este îngrijit într-un anumit mod. Şi până la genul macro, în care învârtim lucruri în spațiu cu oameni în ele, știind foarte bine exact ce vor face și cum se vor comporta și cum se vor întoarce într-un punct fix pe acest pământ, deoarece există legi inviolabile care operează în univers într-un mod invariabil și care operează fără erori.

Astfel că lumea noastră este dedicată caracterului fix al lumii fizice. Dar când se mută în domeniul moral se mulțumește cu haosul și săvârșește un fel de schizofrenie imediată. În care se spune că trăim într-o ordine fixă absolut inalterabilă din punct de vedere fizic, dar oare cum arată ea din punct de vedere moral? O, păi poți face ce vrei. Şi se alege haosul și se respinge absolutul. Se alege orice sistem etic care îți convine, poți să faci ce vrei, să fii ce vrei, să te comporți cum vrei și să rămâi în armonie în viața ta. Nu, nu se poate. Dacă încalci legile științifice din lumea fizică, vei obține rezultate care sunt negative. Iar dacă încalci legile morale din lumea spirituală vei obține tot rezultate negative.

Există o moralitate construită în această lume care este fixă, la fel cum există legi în lumea fizică care sunt fixe și care, dacă sunt încălcate, aduc consecințe grave. La fel, există legi în lumea morală care sunt fixe și care, dacă sunt încălcate, aduc consecințe mult mai grave. Mai bine, a spus Isus, mai bine să-ți pierzi trupul decât să îți pierzi ce? Sufletul. „Nu vă temeți de cei care ucid trupul, ci de Cel care poate ucide sufletul”.

Avem o grijă extraordinară de a opera în conformitate cu legile științifice pentru a ne proteja trupul. Construim clădiri, clădiri masive de zgârie-nori, cu toată știința arhitecturii, astfel încât să nu se prăbușească și să nu strivească toți oamenii din ele. Construim nave mari care merg prin ocean, la mari adâncimi, construite conform standardelor de navigație și standardelor de plutire și toate aceste lucruri pentru a păstra viața acelor oameni cu o grijă extraordinară. Și totuși, trăim într-o relativitate morală totală, ceea ce este pur și simplu contrar a tot ceea ce știm despre funcționarea universului. De ce fac oamenii așa ceva? Pentru că își iubesc păcatul, iată de ce. Acesta este singurul motiv. Nu pentru că este logic.

Oamenii mă întreabă mereu: „Ce legătură are SIDA cu asta?”. SIDA este o consecință a încălcării legii morale. Înțelegeți asta? Dacă încalci legea morală, te îmbolnăvești de boli venerice. La asta se referea Pavel când spunea că păcătuiești împotriva trupului atunci când te unești cu o prostituată, când săvârșești curvie și adulter. Lumea antică era plină de boli venerice. Oamenii au murit în fel de fel de pandemii, fel de fel de experiențe în masă din cauza bolilor venerice. SIDA nu este diferită. Este pur și simplu consecința încorporată a unei încălcări continue a legii morale.

Știți, asta mă uimește. Urmăresc această mișcare masivă împotriva fumatului care are loc în țara noastră. Ați urmărit asta? Este motivată de două lucruri. Unu, este motivată de stânga care urăște lumea corporatistă. Ei urăsc aceste conglomerate care au atât de mulți bani, cum ar fi Reynolds Tobacco Company și celelalte, care sunt corporații cu mai multe fațete și au multe întreprinderi diferite. Dar stânga le urăște pentru că reprezintă organizația capitalistă, așa că se dorește doborârea lor. Mulți dintre ei nu sunt atât de preocupați de fumat; sunt doar preocupați să distrugă aceste mari instituții. Dar există și cei care sunt foarte conștienți de faptul că fumatul este dăunător pentru sănătate, iar eu sunt cu siguranță de acord cu acest lucru. Nu cred, așa cum am mai spus, că fumatul este un păcat, dar am urmărit cum aceste reclame au devenit din ce în ce mai ilustrative.

Și am văzut una zilele trecute care era atât de ilustrativ încât a fost foarte dezgustător de văzut. Era o doamnă pe care au pus un fel de lumină care o făcea să pară aproape moartă, totul era în alb-negru în loc să fie colorat, iar ea vorbea cu o voce groasă, hârâită și gravă despre fumat, apoi a tras un fum printr-o gaură făcută prin traheotomie, printr-o gaură din trahee și a tras un fum de țigară pe acolo, pentru că pe dincolo putrezise totul, iar apoi a continuat spunând: „Știți, asta vă face fumatul”. Înțeleg toate astea. Astfel că există această mișcare masivă de a opri oamenii să fumeze pentru că îți afectează sănătatea fizică.

În același timp, există o escaladare concomitentă și la fel de agresivă a normalizării homosexualității, care a produs o boală care a masacrat oameni în întreaga lume. Ei bine, cum pot face asta? Cum pot să comită o astfel de schizofrenie? Pentru că, în concluzie, ei își iubesc păcatul. Iar atunci când decid că vor acționa într-o lume cu reguli fixe în domeniul fizic și că vor acționa într-o lume aleatorie în domeniul moral, ei comit sinucidere spirituală. Iată ce fac ei.

Același lucru se întâmplă și în licee. Toate aceste afișe puse peste tot încercând să prevină drogurile și, alături de ele, un loc de unde poți să-ți iei prezervativul. Dacă privind păcatul ai avea de ales, cred că mulți copii ar opta pentru prezervativ și ar uita de droguri. Acest tip de schizofrenie se datorează faptului că nu suntem dispuși să trăim într-un domeniu moral cu reguli fixe, și tocmai asta a conceput Dumnezeu și a dezvăluit în Cuvânt. Există o moralitate construită de Dumnezeu în lume care este fixă și care, atunci când este încălcată, aduce rezultate tragice. Iar Scriptura ne-a expus acest lucru prin legi absolute.

Aceasta este o carte incredibilă. La început când intrăm în această carte spunem: „Bine, dar este doar o carte spirituală”. Ei bine, dați-mi voie să depășesc puțin această limită. Același Dumnezeu care a ordonat știința a scris această carte. Și ori de câte ori vorbește despre lucruri științifice sau chestiuni din lumea fizică, vorbește cu acuratețe. Amintiți-vă că v-am spus mai devreme că tot ceea ce spune este infailibil. Nu este doar o carte despre lucruri spirituale; este o carte despre o mulțime de lucruri, o mulțime de lucruri. De fapt, această carte, această carte scrisă în mod supranatural, scrisă de Dumnezeu și trecută prin scriitori inspirați care au scris fiecare cuvânt fără greșeală sub supravegherea Sa prin Duhul Sfânt, această carte supranaturală scrisă de Dumnezeu pentru a trata chestiuni spirituale, de fiecare dată când se ocupă de știință este absolut exactă, deoarece Dumnezeu cunoaște acea lume la fel de bine cum o cunoaște pe cea spirituală, nu-i așa?

Ea prezintă singura explicație viabilă pentru univers, creație, catastrofism, creația instantanee în șase zile, potopul lui Noe, schimbarea suprafeței pământului, explică toate înregistrările fosilelor, explică toate straturile din roci, explică totul. Asta este tot ce trebuie pentru a explica. Ea este absolut exactă din punct de vedere științific.

Biblia afirmă una dintre legile de bază ale științei, numită Prima lege a termodinamicii. Prima lege a termodinamicii este conservarea masei și a energiei. Asta înseamnă că toată masa și energia care există se perpetuează. Cu alte cuvinte, din punct de vedere evoluționist, ei ar spune: „Ei bine, cândva a existat această bucățică de masă și această bucățică de energie, care a continuat să meargă și să meargă și să meargă și să meargă și să meargă și să meargă și să meargă”. Ceea ce știe însă știința, dacă este onestă cu datele sale, este că există masă și energie și că acestea se conservă în aceeași cantitate. A apărut în această cantitate și se păstrează în această cantitate. Acest lucru poate fi explicat prin creație. Acest lucru poate fi explicat în Scriptură. Energia nu se stinge din existență. Masa nu se stinge din existență. Își modifică formele, dar nu se stinge din existență.

Ascultați ce a spus Isaia, profetul Isaia. Versetul 26 din capitolul 40: „Ridicați-vă ochii în sus, și priviți! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în șir, oștirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; așa de mare e puterea și tăria Lui, că una nu lipsește”. Conservarea masei și a energiei, este prima lege a termodinamicii. Neemia 9:6: „Tu, Doamne, numai Tu, ai făcut cerurile, cerurile cerurilor și toată oștirea lor, și pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu dai viață tuturor acestor lucruri”. Eclesiastul 1:10: „Dacă este vreun lucru despre care s-ar putea spune: ,Iată ceva nou!’ de mult lucrul acela era și în veacurile dinaintea noastră”. Biblia știe acest lucru.

Biblia afirmă, de asemenea, a doua lege a termodinamicii. A doua lege a termodinamicii spune următoarele: în timp ce există conservarea masei și energiei, atomii care alcătuiesc masa și energia tind spre dezordine, se descompun în haos, astfel încât, cu cât universul există mai mult timp, cu atât mai haotic tinde să devină. Aștept ca un om de știință să înțeleagă acest lucru și să îl aplice la studiul unor lucruri precum cancerul. Mă întreb uneori dacă escaladarea cancerului nu face parte din realizarea începutului dezordinii ordinii normale structurate a atomilor, pe măsură ce aceștia încep să se descompună. Cine știe ce alte lucruri pot apărea? Aceasta este o lovitură agilă din partea mea, dar există o descompunere a ordinii în dezordine, o descompunere a structurii în haos. Aceasta este a doua lege a termodinamicii. Este legea creșterii dezordinii. Și ea infirmă evoluția, deoarece spune că lucrurile pornesc de la ordine și ajung la dezordine, nu că pornesc de la dezordine și urcă spre ordine.

Acuma veți zice: „Bine, atunci de ce cred oamenii în evoluție?” Pentru că nu vor un Dumnezeu Creator, pentru că, dacă ar avea un Dumnezeu Creator, ar ști că există legi morale și că ar trebui să trăiască după ele, altfel vor fi judecați de El. Așa că cea mai ușoară cale este să-L elimine, cred ei. Nu există niciodată o pierdere reală de masă. Nu există niciodată o pierdere reală de energie, dar există o diminuare a capacității acesteia de a produce, deoarece se descompune și ordinea devine dezordine. Toate procesele se vor sfârși în cele din urmă și vor înceta, iar universul se va stinge în cele din urmă. Biblia este foarte clară în această privință. În Romani 8 ne prezintă acest lucru în termeni foarte clari. Ascultați ce a scris apostolul Pavel înainte ca vreun om de știință să fi ajuns la această idee. „Creația a fost supusă deșertăciunii”. Cu alte cuvinte, a existat un moment în timp, la căderea omului, când creația a fost blestemată și supusă unui proces de zădărnicie sau de goliciune, nu din voința ei proprie, ci din cauza Celui care a supus-o în nădejde. Când Dumnezeu a creat-o inițial, ea era perpetuă și avea ordine. Dar din cauza păcatului și a blestemului, ea are dezordine și a fost supusă de Dumnezeu la această deșertăciune.

Creația însăși este roabă stricăciunii. Iar versetul 22 din Romani 8 spune că ea geme și suferă de durerile acestei nașteri. Întregul univers experimentează această dezordine. Astfel că atunci când Biblia vorbește despre lucruri științifice, este extrem de exactă în legătură cu asta.

Mă gândesc la ceva ce am studiat cu interes când eram student la facultate, şi anume hidrologia. Hidrologia este, în esență, știința apei și a ciclului acesteia. Și, deși este foarte ușor de înțeles pentru noi, abia în secolul al XVII-lea oamenii au început să înțeleagă care este cu adevărat ciclul apei. Ciclul apei este foarte simplu. Trei cuvinte vă vor învăța ciclul apei: unul este evaporare, celălalt este condensare, iar al treilea este precipitații. Acesta este ciclul apei. Din marile mări ale pământului apa se evaporă. Se condensează în nori, este transportată peste uscat, precipită în ploaie și zăpadă și coboară înapoi în mare, de unde se evaporă, se condensează și precipită din nou. Acesta este ciclul apei și nu există apă nouă, oameni buni. Cred că știți asta. Nu se creează apă nouă.

Unii oameni ar putea crede că, atunci când deschid robinetul, se creează apă nouă. Nu, nu este vorba de apă nouă. Acesta este procesul hidrologic al lui Dumnezeu, marea, evaporarea, norii. Aceștia se deplasează peste pământ. Ploaia, zăpada coboară în pământ, se adună în râuri, râurile în fluvii, fluviile în mare, și acesta este ciclul. Abia în secolul al XVII-lea s-a constatat acest lucru. Până atunci, teoria dominantă era că existau rezervoare subterane care pur și simplu pompau apă. Acum știm că până și apa subterană face parte din acest ciclu hidrologic și că se formează prin infiltrare.

Veți spune: „Bine, dar ce spune Biblia despre asta?”. Citiți Isaia 55, versetul 10. Citiți Eclesiastul 1. Citiți Iov 36 versetele 27 și 28. Iov este cea mai veche carte din Biblie și descrie evaporarea și condensarea. Ori de câte ori Dumnezeu a vorbit în Cuvântul Său despre ceva științific, a fost clar. Isaia 55:10 vă oferă circuitul apei.

Și apoi, un studiu fascinant de astronomie este la fel de interesant. Vechile idei despre Pământ și despre sistemul solar erau foarte, foarte ciudate. Majoritatea oamenilor credeau că Pământul era un CD, știți, un disc plat, circular, cam acesta era punctul de vedere. Când a apărut Copernic, între 1473 și 1543, a prezentat ideea că Pământul este în mișcare. Și când a spus asta, bineînțeles, oamenii au crezut în primul rând că este nebun, pentru că nu puteau simți mișcarea. Când a spus că Pământul este în mișcare, au fost uimiți și șocați, dar, în cele din urmă, ideea a prins contur și, bineînțeles, a fost corectă. Oameni precum Brahe, Kepler și Galileo, în secolul al XVII-lea, au început să dea naștere astronomiei moderne și astronomia modernă a fost într-adevăr încadrată în secolul al XVII-lea.

Până atunci, Hipocrate, un mare geniu, spunea că există 1.022 de stele. Ptolemeu a spus: „Nu, sunt 1.056”. Kepler a spus: „Amândoi vă înșelați. Sunt 1.055”. De ce nu au citit Ieremia? Ieremia a spus în Ieremia 33:22 că nu pot fi numărate. Ar fi putut la fel de bine să renunțe, pentru că, oameni buni, ele nu pot fi numărate. Acum știm că sunt 100 de miliarde în galaxia noastră și că există miliarde de galaxii.

Iov, cea mai veche carte din Biblie, spune: „Dumnezeu atârnă pământul de nimic”. De unde știa el asta? O carte orientală antică spune că este pe șapte straturi de zahăr, miere și unt. Din fericire, noi nu suntem pe partea lipicioasă. Biblia spune: „El atârnă pământul de nimic”. Cea mai veche carte din Biblie spune că el întoarce pământul „ca lutul pe care se pune o pecete” [(Iov:38:14)]. Ce înseamnă să întoarcă pământul ca lutul pe care se pune o pecete? În antichitate aveau o bucată de lut, lut moale, și luau un băț și scriau pe el un document legal sau de alt fel înainte de dezvoltarea, sau adesea chiar odată cu dezvoltarea papirusului și a altor materiale pe care să se scrie. Ei le foloseau pe acestea pentru documente permanente. Iar apoi, când voiau să semneze, aveau un cilindru cu o semnătură în relief și îl rostogoleau pe lut astfel, cu două bețe ieșind din capete. Iar când Iov a spus: „Ca pământul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete”, el spune pur și simplu că se rotește pe o axă. De unde știa el asta? Iov a spus că Dumnezeu a atribuit greutate vântului. Abia în secolul al XVII-lea a înțeles cineva că vântul are greutate.

O altă știință interesantă este izostazia. Nu știu dacă ați auzit vreodată de ea? Și pe mine m-a fascinat la facultate când eram student. Izostazia este echilibrul pământului. I-ai cumpărat vreodată copilului tău o minge de cauciuc care nu era rotundă și se mișca în toate direcțiile? Ei bine, vă puteți imagina ce am face noi tot timpul dacă pământul nu ar fi în echilibru, sau probabil dacă s-ar deplasa de doi metri în sus și ar coborî din nou. Nu ne gândim la astfel de lucruri, dar dacă acest lucru se va roti prin spațiu cu viteză și se va roti pe axa sa în timp ce zboară pe orbita lui, va trebui să fie în echilibru absolut perfect pentru a menține constantă legea gravitației în fiecare punct. Dumnezeu cunoaște echilibrul Pământului și la fel a făcut și Isaia. Ascultați ce a spus Isaia în capitolul 40, versetul 12: „Cine a măsurat apele cu mâna lui?” Cu alte cuvinte, El cunoaște densitatea apei. „Cine a măsurat cerurile cu palma, și a strâns țărâna pământului într-o treime de măsură? Cine a cântărit munții cu cântarul, și dealurile cu cumpăna?” Numai Dumnezeu. Dumnezeu cunoaște echilibrul acestei sfere care se catapultează într-un univers nesfârșit. Descoperirea științifică nu a adus nimic din toate acestea în timpul lui Isaia. Dumnezeu i le-a descoperit.

Apoi a mai fost un om care a murit în 1903, cred că în 1903, pe nume Herbert Spencer. Herbert Spencer a fost un om de știință strălucit. A fost un om de știință foarte vestit pentru că a făcut o descoperire unică. El a venit cu clasificarea lucrurilor cunoscute. Altfel spus, a realizat clasificarea tuturor lucrurilor existente. El a spus că tot ceea ce există, tot ceea ce se poate cunoaște se poate încadra în cinci categorii. Și a câștigat niște premii și distincții importante pentru acest lucru, pentru că astfel a redus totul la o clasificare. El a spus următorul lucru, și aceasta a fost ordinea în care Herbert Spencer le-a scris. El a spus: „Tot ceea ce este cognoscibil se încadrează în aceste cinci categorii: timp, forță, acțiune, spațiu și materie”. Tot ceea ce există se încadrează într-una dintre aceste cinci categorii: timp, forță, acțiune, spațiu și materie.

Ei bine, Herbert s-a descurcat foarte bine. Numai că Herbert a ajuns foarte târziu la un lucru pe care primul verset al Bibliei îl arată clar. Geneza 1:1: „La început (acesta este timpul), Dumnezeu (asta este forța) a făcut (asta este acțiunea) cerurile (acesta este spațiul) și pământul (aceasta este materia)”. Fiecare clasificare a ceea ce se poate cunoaște este plasată în primul verset al Bibliei. Geniul minții lui Dumnezeu este dincolo de tot ceea ce ar putea concepe omul.

Așadar, atunci când Biblia vorbește despre domeniul științific, nu vorbește cu ignoranță. Ea vorbește cu acuratețe. Știți ce obișnuiau să le facă oamenilor bolnavi acum o sută de ani sau mai mult? Când cineva se îmbolnăvea, veneau la tine și știți ce făceau? Îți scoteau sânge. Te făceau să pierzi sânge. Acum, ceea ce fac ei este să-ți dea sânge, pentru că în sfârșit și-au dat seama ce scrie în Leviticul 17:11: „Viața trupului este în sânge”. Acesta este cel care ne poartă viața. Cât de deștepți au fost, încât să scoată sângele de la oamenii care erau deja bolnavi.

Știți, atunci când vorbiți despre știință și vă uitați la Cuvântul lui Dumnezeu, veți descoperi că Dumnezeu știe la fel de multe despre asta ca despre domeniul moral, iar El ne-a dat aceste mici puncte de interes în Scriptură pentru ca noi să nu punem niciodată la îndoială cunoașterea Sa care nu este altceva decât adevăr.

Eu cred această Biblie. Eu o cred. Este corectă din punct de vedere științific, iar acest lucru îmi întărește credința. Dar nu cred în ea pentru că este corectă din punct de vedere științific, ci pentru că Dumnezeu mi-a dat credința de a o crede. Sunt ceea ce se numește un apologet presupoziționalist. E un termen cam lung, nu-i așa? Un apologet presupoziționalist. Un apologet este apărarea sau un apărător. Eu apăr Biblia nu ca un apărător nepresupoziționalist. Adică, nu încerc să-L dovedesc pe Dumnezeu prin Biblie. Eu îl presupun pe Dumnezeu. Eu cred că se începe cu cauza și urmează efectul; nu începi cu efectul și încerci să găsești cauza. Și singurul mod în care poți cunoaște cu adevărat și poţi crede în adevăratul Dumnezeu este prin Duhul acelui Dumnezeu. Dumnezeu ți-a dat credința de a crede în El, deoarece dacă tu crezi în El crezi în Cuvântul Său.

Am văzut oameni care au fost evoluționiști toată viața și care, într-o clipă, au venit la Cristos și au devenit imediat devotați autorității Scripturii. Cum? Aceasta este lucrarea Duhului lui Dumnezeu în inima omului. Ei bine, veți spune: „Dar cum rămâne cu toată această apologetică, cu știința și toate celelalte? Ce face asta?”. Asta îi întărește pe creștini. Oferă motive pentru credință, dar credința este un dar de la Dumnezeu, nu-i așa? Mă uit la Biblia mea și cineva spune: „De unde știi că poți avea încredere în tot ce este în Biblie? Sunt doar chestii morale”. Ei bine, de fiecare dată când vezi chestii științifice, știi că sunt foarte exacte.

Și cum rămâne cu profețiile din Biblie? Uau, cu 150 de ani înainte de a se naște, Biblia a prezis că va veni un om pe nume Cir, cu 150 de ani înainte de a se naște. Îl menționează și spune că va deveni conducător în Babilon și îi va lăsa pe israeliți să se întoarcă în țara lor, Isaia 44:28. El va da un decret și le va permite să se întoarcă și să reconstruiască Ierusalimul. Și 150 de ani mai târziu, el a făcut acest lucru, iar numele lui era Cir. De unde știa Isaia asta? Nu putea să știe asta. Cum putea să știe despre cine nu s-a născut decât peste 150 de ani? Cum putea să prezică ce va face cel care nu s-a născut? Nu avea cum. Numai Dumnezeu controlează istoria în felul acesta.

Unul dintre marile orașe ale lumii antice a fost un oraș numit Tir, care se afla pe coasta de nord a Palestinei. În capitolul 26 din Ezechiel, profetul Ezechiel a prezis că Nebucadnețar va veni, în versetul 7 din acel capitol, că Nebucadnețar, marele împărat babilonian, va veni și va distruge orașul. El a prezis că Nebucadnețar va distruge orașul și că orașul va fi nivelat până la pământ, apoi va fi curățat de toate molozurile, va fi răzuit și aruncat în mare. Și nu va mai fi reconstruit niciodată, și va fi doar un loc mic unde oamenii vor usca plasele de pescuit.

Ei bine, aceasta era o profeție formidabilă, pentru că ar fi fost ca și cum ar fi spus că peste câțiva ani L.A. va fi distrus, aplatizat și aruncat în ocean. Ați spune: „Cine ar putea face asta?” Ei bine, gândiți-vă la vremurile antice. Orașul avea un zid înalt de 150 de metri, 150 de metri, cu o grosime de 15 metri. Avea o armată masivă care proteja interiorul și avea cea mai bună flotă din lume care proteja coasta. Fenicienii erau acolo. Ei erau colonizatorii, navigatorii din antichitate. Erau navigatori. Au navigat în jurul Capului Bunei Speranţe din Africa, au stabilit rute comerciale spre est. La trei ani după ce Ezechiel a profețit acest lucru, a venit Nebucadnețar și a făcut exact ceea ce Ezechiel a spus că va face. I-a luat 13 ani să o facă, iar la sfârșit a dărâmat zidurile, a dărâmat turnul, în cele din urmă, a intrat în cetate și nu a găsit nicio pradă, pentru că oamenii luaseră totul cu corabia pe o insulă. Așa că atunci când a intrat acolo nu mai erau oameni şi nu mai era nicio pradă. Luaseră totul pe o insulă în largul țărmului pentru că Nebucadnețar nu avea o flotă. Așa că au râs de el și și-au bătut joc de el. Insula se afla la mai puțin de un km de țărm, dar era prea departe pentru ei ca să meargă acolo. Așa că Nebucadnețar s-a întors acasă și timp de 250 de ani nu s-a împlinit niciodată profeția că va fi nimicită și că tot molozul va fi aruncat în mare.

Două sute cincizeci de ani mai târziu a venit Alexandru cel Mare, fiul lui Filip al Macedoniei, cuceritorul lumii, 33.000 de infanteriști, 15.000 de călăreți, 50.000 de soldați. Au venit mărșăluind în acea zonă. Se îndreptau spre est, cucerind lumea pe măsură ce înaintau. Așa că trimit un mesager în acest mic oraș insular din Tir și spun: „Vrem mâncare. Vrem bani. Vrem provizii”. Iar ei spun: „Las-o baltă, prietene. Nici voi nu aveți o flotă”. Au trimis mesagerul înapoi și Alexandru s-a supărat. Așa că ceea ce a făcut, a fost să ia toate dărâmăturile din orașul Tir, toate dărâmăturile care mai rămăseseră, le-a aruncat în mare, a construit o șosea, a mărșăluit și i-a distrus pe toți, 250 de ani mai târziu, împlinind exact ceea ce Ezechiel a spus că se va întâmpla. Pe acea insulă se aflau în jur de 25.000 de oameni la acea vreme, care au fost măcelăriți și alți 30.000 au fost vânduți ca sclavi. A făcut totul în 7 luni, iar Ezechiel a spus că orașul nu va fi reconstruit niciodată. Nu a mai fost reconstruit niciodată. Și doar pentru a face o comparație, Ierusalimul a fost reconstruit de 17 ori.

Biblia a prezis distrugerea orașului Ninive, care este capitala Asiriei. Aceasta avea un zid interior de 100 de metri, gros de 50 de metri, turnuri înalte de 200 de metri, 15 porți și un șanț de 150 de metri. Orașul avea o circumferință de 10 km, un zid dublu de 600 metri în afara zidului interior. A atins apogeul în anul 663 î.Hr. Iar Naum a spus că va fi distrus. Și a fost distrus. Babilonienii au venit, au intrat și l-au cucerit. Și niciodată nu a mai fost reconstruit.

Biblia face profeții uimitoare și puteți verifica că ele s-au împlinit deja. S-ar putea spune multe mai multe despre această carte. Dacă o studiezi, ea este corectă din punct de vedere științific. Din punct de vedere profetic, nu există nicio altă explicație. Nimeni nu poate scrie istoria. Nimeni nu știe ce ne rezervă viitorul, dar această carte știe. Această carte a spus totul într-un mod precis de nenumărate ori, și v-am dat doar două din zecile și zecile și zecile de profeții.

De ce cred în Biblie? Cred în Biblie datorită acurateței sale științifice. Cred în Biblie datorită acurateței sale profetice. Cred în Biblie datorită acurateței sale istorice. Arheologii au găsit tot felul de confirmări ale acurateței absolute a Scripturilor. Cred în Biblie datorită acurateței sale experiențiale. Vreți să știți ceva? Îmi spune despre mine și știu că este corectă. Îmi pătrunde în inimă și mi-o deschide larg. Am experimentat puterea ei în viața mea. Dar cred, dominând toate aceste motive pentru care cred că Dumnezeu a scris această carte mai mult decât orice cred datorită temei singulare a acestei cărți, Domnul Isus Cristos. Mai mult de 40 de autori, care au scris în 1.500 - 1.800 de ani, peste tot, în circumstanțe diferite, scriind singuri, ei nu ar fi putut niciodată să mențină continuitatea gloriei, a măreției și a onoarei care-I este dată Domnului Isus Cristos de la Geneza la Apocalipsa.

Aceasta este o carte scrisă de un singur autor despre o singură persoană. Isus a spus: „Cercetați Scripturile, pentru că socotiți că în ele aveți viața veșnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine”. Fiecare carte, fiecare carte indică într-un fel sau altul spre Cristos. De la Geneza și până la Apocalipsa, El este tema. El Însuși, pe drumul spre Emaus, în Luca 24, a deschis Biblia și a început să vorbească despre lucruri referitoare la El Însuși din Scriptură, din Lege, din profeți și scrieri. Dacă intri în lege, El este Cel spre care arată legea. El este Cel care va împlini toată legea. El este jertfa perfectă care va purta toate păcatele. El este Cel despre care au vorbit profeții. El este Cel care trebuie lăudat în toate scrierile sfinte. El este Cel care este înțelepciunea personificată. El este tema evangheliilor. Viața, moartea și învierea Sa viitoare sunt subiectul epistolelor, iar El este Regele care revine în Apocalipsa.

Tema dominantă despre Isus Cristos vorbește despre paternitatea divină, și vă voi spune de ce. Pentru că ființele umane nu ar putea concepe niciodată o astfel de persoană. Este dincolo de capacitatea umană. Uitați-vă la zeii națiunilor. Uitați-vă la zeii religiilor păgâne. Sunt ca niște oameni. Nu există altă explicație pentru Isus Cristos decât că El este cine a spus că este. El este cine a spus Dumnezeu că este și că El este Dumnezeu în trup omenesc. Nu există altă explicație pentru Biblie decât aceea că Dumnezeu a scris-o. Nimic altceva nu explică acuratețea sa științifică. Nimic altceva nu explică acuratețea sa profetică. Nimic altceva nu explică acuratețea sa spirituală și pătrunzătoare și capacitatea sa de a transforma vieți. Nimic altceva nu explică minunile sale, care se regăsesc de la un capăt la altul în această carte și care sunt verificate de martori oculari, și nimic altceva nu poate să îl explice pe Cristos; această personalitate monumentală, inexplicabilă, de neconceput, care nu putea fi produsul niciunei imaginații umane, cu atât mai puțin al imaginației colective a peste 40 de scriitori diferiți de peste tot. Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu. Este viu. Este puternic. Și până când nu veți înțelege ce este acest document, nu veți putea niciodată să-i acordați sârguința necesară pentru a învăța tot ceea ce este scris în el, astfel încât să vă puteți face o cale prosperă și să aveți parte de succes. Haideți să ne rugăm.

Tată, știm că bărbații și femeile caută să-și schimbe viața, să-și transforme viața, iar Tu ai spus că legea Domnului este desăvârșită, transformând în întregime omul lăuntric. Și oamenii caută înțelepciune, iar Tu ai spus că acest Cuvânt îi face înțelepți pe cei neștiutori. Oamenii caută bucurie și fericire, iar Tu ai spus despre Cuvântul Tău că este drept, și înveselește inima. Oamenii tânjesc să vadă clar în întunericul vieții și al morții, și Tu ai spus despre Cuvântul Tău că luminează ochii. Oamenii caută o sursă constantă de adevăr, iar Tu ai spus despre Cuvântul Tău că rămâne veșnic adevărat. O, Doamne, ce comoară ținem în mâinile noastre! Ce comoară binecuvântată avem în această carte. Iov a spus că a iubit-o mai mult decât hrana necesară. Psalmistul a spus că era mai prețioasă pentru el decât aurul, da, decât mult aur curat și mai dulce și decât mierea din faguri, pentru că în ea a găsit provizii, protecție, purificare.

Tată, Îți mulțumim pentru această mare comoară și vrem să înțelegem că ea este Cuvântul Tău pentru noi și că poartă putere și binecuvântare în moduri în care niciun document scris vreodată nu o poate face. Dar depinde de noi să deschidem aceste comori, să le cercetăm, să le studiem cu sârguință. Fie ca noi să înțelegem ceea ce avem, așa cum i-a spus Pavel lui Timotei, „comoara care ne-a fost încredințată”, și să-i extragem bogățiile pentru binele și binecuvântarea noastră și pentru gloria Ta. În numele lui Cristos, amin.

SFÂRȘIT