În seara aceasta, așa cum am afirmat și de dimineață, ne vom uita la subiectul despre închinarea față de Maria ca fiind idolatrie.

Doresc să spun câteva lucruri înainte de introducere. Primul lucru pe care vreau să-l spun este că obiectivul şi scopul meu este să vă fac cunoscut adevărul de dragul adevărului, de dragul Dumnezeului adevărului, care trebuie să fie onorat. Al doilea scop, ca un corolar, este să vă ajut să înțelegeți că închinarea faţă de Maria este de fapt idolatrie, care nu-I este plăcută Domnului. Și spun aceasta pentru că este foarte important să înțelegem care sunt dorințele lui Dumnezeu și ce anume Îi este plăcut, dar și ce respinge El și ce pedepsește.

Acum, aș dori să împart subiectul în câteva componente. Este important să înțelegem ce crede despre Maria atât Biserica Romano-catolică, cât și oamenii din sistemul romano-catolic. Așadar, vom începe să ne uităm la ce a fost scris, spus și stabilit despre Maria. Apoi vom trece de la ea la învățătura specifică, la faptul că biserica a așezat o dogmă absolută în ce o privește pe Maria. Ne vom uita și la aceasta. În al treilea rând, vom compara acestea cu Scriptura, iar apoi vom concluziona făcând o comparație cu celelalte texte din Scriptură care au legătură cu formele de idolatrie, cu dumnezeii falși și cu blasfemia față de închinarea față de oricine altcineva în afară de Dumnezeul adevărat.

Nu suntem surprinși de faptul că unii oameni se închină altor oameni. Romani 1 spune că atunci când oamenii înăbușă adevărul lui Dumnezeu și resping ceea ce poate fi cunoscut despre Dumnezeu descoperit în ei, în locul lui Dumnezeu ei își creează propriii idoli în formă de om sau de fiare sau de alte animale. Este neobișnuit, cel puțin, ca în societatea noastră să aibă loc închinarea la morți. Există un grup de evrei în New York City numit Lubavitches și ei se închină unui rabin mort. Ceea ce este mai ciudat este închinarea în creștere față de fostul împărat al Etiopiei. A fost încoronat pe 2 noiembrie 1930. A murit în 1975. Pentru 45 de ani a fost împăratul Etiopiei. Îl cunoașteți și istoria îl cunoaște ca Haile Selassie numărul unu sau primul, însă între urmașii lui este Haile Selassie I.

Nu acesta este de fapt numele lui, este numele pe care și l-a luat care înseamnă „puterea trinității.” A luat acest nume pentru sine. De asemenea a luat și alte nume pentru sine, Împăratul împăraților, Domnul domnilor, și a luat din Apocalipsa 5:5, titulatura de leul cuceritor din Iuda, un titlu mesianic. Numele său înainte de încoronare, numele care i s-a dat la naștere, un nume etiopian, a fost Ras Tafari Makonnen. A fost crescut în religia etiopiană evreiască ortodoxă. A fost interesat în special de Biblie și în mod deosebit de Vechiul Testament. Unii din voi vi-l veți aminti. Dacă sunteți mai în vârstă vă amintiți de Haile Selassie. A apărut la tot felul de evenimente ale lumii în timpul domniei sale de 45 de ani, inclusiv, cred, la funeraliile lui John F. Kennedy.

A fost un om remarcabil, avea un metru 60 sau un metru 62 cu tot cu branţuri, și întotdeauna, indiferent de ocazie era împodobit cu o mulțime de medalii, o grămadă, toate prinse pe haina lui. El a afirmat că este al 225-lea dintr-o linie neîntreruptă a regilor etiopieni, descendent din unirea dintre Solomon și regina din Seba. A mers chiar prea departe când a spus că Psalmul 87:4-6 a profețit încoronarea lui. Toate acestea ni se par foarte bizare, dar poate vreți să știți că sunt peste un milion de oameni azi, acum când eu vă vorbesc, care se închină lui ca și lui Dumnezeu. Îl numesc Jah, prescurtarea de la Iahve. Îl numesc împăratul creației, îl numesc Dumnezeul cel viu și îl numesc Dumnezeul întrupat. Unii îl identifică numindu-l Mesia de culoare al lumii. Se crede că este reîncarnarea lui Isus Cristos. Religia care susține aceste idei bizare despre acest om își trage denumirea din numele său original. Numele lui original, v-am spus, este Ras Tafari. Închinătorii lui sunt numiți rastafarieni.

Ciudat este faptul că au început nu în Etiopia, ci în Jamaica în anul 1930 care e anul încoronării sale. Unii dintre jamaicanii săraci și fără drepturi au luat în serios afirmația sa ca fiind împăratul împăraților și domnul domnilor, afirmația că este leul cuceritor din Iuda și au început să i se închine ca lui Dumnezeu. Caracteristicile acestei religii au început să se dezvolte și ele sunt relativ bine fixate azi. Cred numai în versiunea King James a Bibliei sau în versiunea Amharică, care este în limba etiopiană. Dacă ești în acea religie, ai o relație personală cu Ras Tafari. În acest fel ești rastafarian, exact cum ai o relație cu Cristos, dacă eşti creștin.

Au spus că el nu a murit cu adevărat, moartea lui fiind o farsă, și el se va întoarce în Africa în Ziua judecății. Mai este o jumătate de Biblie care a fost furată de la poporul de culoare din Africa, de către albi, acea parte este ascunsă în Chivotul legământului, dacă va fi găsit vreodată. Și în acea jumătate de Biblie este stocată înțelepciunea africană. Ei cred în nemurirea fizică pentru credincioșii devotați, adică nu mori fizic. Ei cred că Haile Selassie – Ras Tafari – este Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul și urmașii lui sunt Duhul Sfânt. El este capul, iar ei sunt trupul. Ei cred că într-o reîncarnare anterioară înainte de cea a lui Isus, el a venit în lume ca Melhisedec. Dacă veți merge la un serviciu rastafarian, acolo se va fuma marijuana în timp ce vor cânta, vor dansa, vor sărbători, vor citi din Biblie și îl vor asculta pe cel mai cunoscut profet al lor, Bob Marley.

Bob Marley a preluat conceptul rastafarian și l-a dezvoltat într-o formă de muzică numită reggae. Puteți asocia muzica reggae cu rastafarienii, și cu părul în şuviţe afro împletite numite dreduri, ideea din spate este întoarcerea la natură prin faptul că nu te mai îngrijești de părul tău, un fel de jurământ de nazireat. Toate acestea par ridicole, bizare, ignorante, corupte, perverse, o nebunie. Respectiv să te închini unui etiopian mort care acum este în iad. Nu este cu nimic mai nebunesc decât atunci când te închini unei femei despre care zici că acum este în ceruri. Este ridicol în mod egal, bizar în mod egal, hulitor și idolatru în mod egal, nebunie în mod egal să te închini în acest fel față de Maria. Este același lucru și mult mai mortal, mult mai mortal datorită influenței masive a sistemului romano-catolic și a înșelăciunii sale.

În lumea întreagă sunt milioane de oameni care se închină Mariei. Milioane de chipuri ale ei sub orice formă imaginabilă sunt răspândite în lume. Desigur că nu pot fi numărate, sunt milioane în diferite forme și în toate locurile: în biserici, catedrale, în case, mașini, portofele. Peste tot sunt chipuri, picturi și reprezentații ale Mariei. Milioane şi milioane de oameni se roagă Mariei în fiecare zi. Se roagă ca să-i mântuiască. Se roagă ei ca să-i protejeze. Se roagă ei ca să-i ajute, să-i mângâie, să-i salveze, să-i ducă în ceruri, iar ea nu a auzit niciodată niciuna din aceste rugăciuni. Niciodată.

Ca să dăm o definiție onestă, aceasta este idolatrie. Aceasta este o încălcare gravă a primei porunci „Să nu ai alți dumnezei în afară de Dumnezeul viu și adevărat.” Nu este cu nimic mai diferit de nicio altă idolatrie păgână, pe care Dumnezeu o condamnă ca și urâciune. Haideți să lămurim acest lucru încă de la început. Catolicii se închină Mariei ca și cum ea ar fi Dumnezeu. Catedralele au ridicat-o mai presus de Dumnezeu și de Cristos. Vorbeam seara trecută despre o catedrală din Pisa unde am fost și care o are pe Maria în centru, aproape toate fac la fel, în toată Europa. Ea este sus, și Dumnezeu și Isus sunt mai jos, iar în acea catedrală specială din Pisa, îi poți vedea pe Isus și pe Dumnezeu care îi oferă Mariei cununile lor. Oamenii îi sărută chipul. Îi sărută statuia. Îi sărută picturile. Se târăsc în genunchi, cu dureri de penitență, ca un fel de pregătire înainte de a veni înaintea statuilor sale. Se roagă ei în mod regulat folosind rozariul. Rozariul este o serie de zece rugăciuni. Sunt cinci de zece, în total sunt 50 de rugăciuni și sunt rugăciuni între ele. Cele 50 sunt pentru Maria, iar cele cinci pentru Dumnezeu. Sunt cinci Tatăl nostru. Sunt 50 de Ave Maria. Când te rogi o dată lui Dumnezeu Tatăl, tu te rogi de 10 ori Mariei, de cinci ori lui Dumnezeu, înseamnă de 50 de ori Mariei.

Nu este cu nimic diferit de închinarea față de Baal sau Moloh sau Cezar sau Buda sau Krișna sau Haile Selassie. Și întregul cult al închinării față de Maria ar fi o oroare de negrăit pentru Maria dacă ar ști. Dar ea nu știe deloc. Acum, catolicii încearcă să fenteze puțin aici și spun că sunt diferite forme de închinare. Este dulia, închinarea față de sfinți și de îngeri, este latria, care este închinarea către Dumnezeu și este hiperdulia, care este închinarea numai către Maria. Aceasta nu este doar dulia, care este un fel de închinare inferioară față de sfinți și de îngeri, aceasta este hiperdulia sau dulia de nivel superior. Nu e chiar latria. Aceasta este o distincție ridicolă și artificială pe care nici măcar romano-catolicii nu o pot rezolva. Se închină sfinților. Venerează sau se închină îngerilor. Mai presus de sfinți și de îngeri, ei se închină Mariei și încearcă să se închine și lui Dumnezeu. Însă dacă te închini acelora care nu sunt Dumnezeu, Dumnezeu nu îți acceptă închinarea.

Această distincție, dulia și latria, este artificială sunt două cuvinte sinonime din limba greacă. Ele nu reprezintă închinarea deloc. Se crede că Maria deține autoritatea suverană a lui Dumnezeu. Acum, nu vreau să atribui bisericii catolice niciun lucru pe care ei nu-l spun, așadar, în acest punct voi lăsa ca Roma să vorbească. Acum, acest lucru va fi puțin problematic, dar este foarte important pentru voi să înțelegeți că aceste lucruri nu vin de la mine. Acestea sunt afirmații pentru Maria. În celebrarea anului marian, Papa Pius al doisprezecelea a prezentat foarte clar concepția bisericii față de Fecioara Maria când Papa s-a ridicat să aducă această rugăciune papală, și citez

„Fermecați de splendoarea frumuseții tale cerești și îndemnați de neliniștile acestei lumi, ne aruncăm în brațele tale, O, Preacurată Maică a lui Isus și Maică a noastră. Maria, adorăm și lăudăm bogăția fără egal a darurilor sublime cu care Dumnezeu te-a umplut mai presus de orice altă simplă făptură, din momentul conceperii până în ziua în care, după înălțarea ta la Cer, te-a încoronat ca Regină a Universului. O, izvor de cristal al credinței, scaldă inimile noastre cu parfumul tău ceresc! O, biruitoare a răului și a morții, inspiră în noi o groază adâncă față de păcat, care face sufletul detestabil lui Dumnezeu și rob al iadului! O, preaiubită de Dumnezeu, auzi strigătele arzătoare care se ridică din fiecare inimă în acest an dedicat ție. Apoi, cu tandrețe, o, Maria, acoperă-ne rana dureroasă. Întoarce pe cei răi, usucă lacrimile celor necăjiți și asupriți, mângâie pe cei săraci și smeriți, stinge ura, îndulcește asprimea, păzește floarea curăției, ocrotește Sfânta Biserică. În numele tău, răsunând armonios în ceruri, să afirme că toți sunt frați și că națiunile sunt membre ale unei singure familii. Primește, scumpă Maică, smeritele noastre cereri și, mai presus de toate, dobândește pentru noi în ziua aceea, fericirea alături de tine, ca să repetăm înaintea tronului tău acel imn care se cântă astăzi în jurul altarelor tale. Ești foarte frumoasă, Maria! Ești slăvită, Maria. Tu ești bucuria, ești cinstea poporului nostru!”

Acum, dacă aceasta nu este închinare, atunci nici nu mai știu ce este. Nu este nicio altă definiție pentru aceasta, niciuna. Rob Zins scrie „Bulgărele în ce privește superioritatea Mariei se va rostogoli pe panta fanteziei catolice până când va deveni, în mintea lor, concepută imaculată, fără păcat, înălțată la cer, și în cele din urmă răscumpărătoare și co-mântuitoare cu Isus Cristos.” Și exact acest lucru s-a întâmplat. De fapt, romano-catolicii se referă la ea ca fiind teotokos, purtătoare de Dumnezeu. Ei spun că ea a dat naștere lui Dumnezeu și astfel ea trebuie să fie înălțată și adorată. Ea a dat naștere lui Dumnezeu. această interpretare este foarte greșită. Ea a dat naștere umanităţii lui Isus. Ea nu a dat naștere lui Dumnezeu. Dumnezeu nu S-a născut niciodată.

Ce auziți sunt surse adevărate, iar unii ar putea să se gândească că eu exagerez sau supraestimez blasfemia față de Dumnezeu care vine prin închinarea față de Maria, dar trebuie să fac acest lucru si este neplăcut. În 1745, sfântul Alphonsus De Liguori a scris o carte imensă numită Slăvile Mariei. Are 750 de pagini, pe toate le-am citit. A fost un exercițiu foarte dureros, credeți-mă. A fost publicată de mai multe ori, de multe ori după 1745. Este autorizată pe deplin de biserica romano-catolică. Am ultima ediție, este o versiune mai mică, condensată și publicată de Catholic Book Publishing Company din New York și are aprobarea Vicarului general al Arhidiocezei din New York. Cartea originală a fost cenzurată de asemenea. Unii dintre cei care au cenzurat-o sunt Părinții Răscumpărători prin cardinalul din New York în 1931.

Scopul lui De Liguori, al lucrării sale este „să creeze impresia de măreție și uimire când oamenii vor realiza puterea Mariei.” Este văzută ca fiind puternică. Așadar, atât cartea, cât și publicațiile sale ulterioare și toate formatele ulterioare, ne cheamă pe toți să fim loiali și credincioși Mariei, pentru tot ce avem nevoie din punct de vedere spiritual, inclusiv mântuirea. M-am dus la ediția originală, care a fost publicată iarăși și iarăși și iarăși. Cea pe care o am este o retipărire din 1931 care a fost, așa cum am spus, cenzurată de părinții răscumpărători și de cardinalul de la New York. Iată aici câteva rugăciuni. Ascultați-o pe aceasta.

„O, Maria, dulce refugiu al sărmanilor păcătoși. Ajută-mă cu mila Ta. Alungă dușmanii mei cei infernali și vino să-mi iei sufletul și să-l prezinți judecătorului celui veșnic. Regina mea, nu mă abandona. Îți dau inima și sufletul meu.” Ceea ce a făcut De Liguori a fost să colecteze toate marile tributuri aduse Mariei până în secolul al V-lea și să le adune în acest volum imens. Un tribut colectiv din toate veacurile adus Mariei. Acesta a fost la pagina 670. Iată altul: „O, imaculată și sfântă curată Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasa lumii, tu ești bucuria sfinților. Tu ești făcătoarea de pace între păcătoși și Dumnezeu. Tu ești avocatul celor abandonați, refugiul sigur al celor care navighează pe marea acestei lumi. Tu ești mângâierea acestei lumi, răscumpărarea robilor, mângâierea celor suferinzi, mântuirea universului.”

Iată încă unul: „Noi avem încredere, numai în tine, prea credincioasă Fecioară. O, măreață Mijlocitoare a păcii între oameni și Dumnezeu, iubirea tuturor oamenilor și a lui Dumnezeu față de care aducem cinste și binecuvântare alături de Tatăl și de Duhul Sfânt. Amin." Iată încă unul: „O, Doamnă suverană, sfânta tuturor sfinților, puterea și refugiul nostru. Doamne, așa cum este din lumea aceasta, slavă cerului, primește pe cei care Te iubesc.” Încă unul „O, prințesă suverană. Întoarce, o, Maria, privirea ta plină de iubire asupra mea. Privește-mă și atrage-mă la tine.” Altul: „Marie, Preacurată Fecioară, Imaculată Regină, îmi dedic familia pentru totdeauna slujirii Tale. Te pun conducătoare a întregii mele case. Binecuvântează-ne, apără-ne, poartă-ne de grijă, sfătuiește-ne, mângâie-ne, ajută-ne în slăbiciunile noastre, mai ales în sudorile morții. Ajută-ne, ca să putem ajunge în rai.”

Toate aceste rugăciuni se fac doar către cine? Doar către Dumnezeu. Dumnezeu spune „Slava Mea nu o voi da altuia.” Dacă Isus ar fi azi aici, dacă ar intra într-o biserică catolică, ar face un bici de ștreanguri și a scoate pe schimbătorii de bani afară. Săptămânal se adresează rugăciuni Mariei. Iată aici o rugăciune de duminica „Iată, Născătoare de Dumnezeu, la picioarele tale vine un păcătos nenorocit, un sclav al iadului care apelează la tine și se încrede în tine. Nu merit nici măcar să te uiți la mine, dar știu că tu, după ce l-ai văzut pe fiul tău murind pentru mântuirea păcătoșilor, ai cea mai mare dorință ca să-i ajuți. Îi aud pe toți spunându-ți Adăpostul păcătoșilor, Speranța celor care sunt în deznădejde și Ajutorul celor abandonați. Tu ești așadar refugiul meu, speranța și ajutorul meu. Trebuie să mă mântuiești prin mijlocirea ta.

„Ajută-mă, pentru dragostea lui Isus Cristos. Întinde-ți mâna către o ființă mizerabilă care a căzut și pledează înaintea ta. Știu că plăcerea ta nespusă este să ajuți un păcătos. Ajută-mă, așadar, pentru că poți face asta. Prin păcatele mele am pierdut harul divin și odată cu el mi-am pierdut sufletul. Acum mă pun în mâinile tale. Spune-mi ce trebuie să fac pentru a recupera favoarea Domnului meu și o voi face imediat. El mă trimite la tine, ca să mă ajuți și El vrea să recurg la mila ta, pentru ca nu numai meritele fiului tău, ci și mijlocirea ta să mă ajute să-mi mântuiesc sufletul. La tine, așadar am venit. Tu care te-ai rugat pentru atâția alții, roagă-te și lui Isus pentru mine. Cere-I să mă ierte și mă va ierta. Spune-I că dorești mântuirea mea și El mă va salva. Arată cum îi poți îmbogăți pe cei care se încred în tine. Amin. Așa sper să fie.”

Iată-te rugându-te către Maria duminica pentru mântuirea ta, iar Isus va face tot ce vrea Maria ca El să facă. Miercurea, se roagă astfel „Preaiubita Mea doamnă, îți mulțumesc pentru că m-ai izbăvit din iad, ori de câte ori am meritat datorită păcatelor mele. Ființă mizerabilă ce eram, am fost odată condamnat la acea închisoare și poate deja după primul păcat, sentința ar fi fost pusă în aplicație, dacă tu, prin compasiunea ta, nu m-ai fi ajutat. Tu, fără să mă fi rugat măcar, numai în bunătatea ta, ai oprit dreptatea divină. Și apoi biruindu-mi răzvrătirea, m-ai atras ca să am încredere în tine. O, în câte alte păcate ar fi trebuit să cad după aceea, în primejdiile în care am fost, dacă nu m-ai fi păzit Tu, Iubitoarea mea Maică, prin harurile pe care le-ai dobândit pentru mine. Ah, Regina mea, continuă să mă păzești de iad, căci la ce vor folosi mila Ta și favorurile pe care mi le-ai arătat dacă sunt pierdut? Dacă nu te-am iubit mereu, acum măcar după Dumnezeu, te iubesc mai presus de toate. Nu mă lăsa niciodată să-ți întorc spatele, ție și lui Dumnezeu, care prin mijlocirea ta mi-a dat atâtea haruri. Mama mea, prea iubită Doamnă, nu mă lăsa niciodată să mă nenorocesc urându-te și blestemându-te pentru eternitate în iad.”

Merge mai departe: „Poți să înduri și să vezi pierdut pe un slujitor al tău, care te iubește? O, Maria, ce spui de aceasta? Voi fi pierdut dacă te abandonez. Dar cine va mai avea vreodată inima să te părăsească? Cum pot să uit vreodată dragostea pe care mi-ai purtat-o? Doamna mea, din moment ce ai făcut atât de mult ca să mă salvezi, du la capăt lucrarea, continuă ajutorul. Vrei să mă ajuți? Ce să pot să spun dacă în vremea în care trăiesc uit de tine, și totuși m-ai favorizat atât de mult. Ce mai pot să sper acum? Că te iubesc și mă supun ție. Nu, nu se poate pierde niciodată cine se supune ție. Singurul care este pierdut este cel care nu vine la tine. Ah, mamă, nu mă lăsa de capul meu căci atunci mă voi pierde. Lasă-mă să vin mereu la tine. Mântuiește-mă, speranța mea. Salvează-mă de iad, dar în primul rând mântuiește-mă de păcatul care singur mă poate condamna.”

Vă mirați de ce catolicii sunt atașați de Maria? Dacă nu o iubești pe Maria, nu ai nicio speranță să fii mântuit. Ea este cea care deține dreptatea divină. Ea este cea care Îl convinge pe Dumnezeu să-i accepte pe păcătoși. Pagina nouă din acea carte spune „Bunătatea lui Dumnezeu este cea care vine la noi prin mijlocirea Mariei. Vom învăța în acest studiu că niciun har de niciun fel nu este distribuit nimănui care să nu treacă pe la Maria. De aceea trebuie să o adori pe Maria, pentru că dacă Maria simte dragostea ta, atunci vei avea ceea ce trebuie să ai și dacă nu vrea, atunci nici nu o să ai, pentru că toate vin prin Maria, sau nu vin deloc.”

Se înțelege de ce ei se închină Mariei. Nu au nicio speranță fără ea. Iată unele citate „Ca regină, ea posedă de drept împărăția Fiului ei.” Aceasta înseamnă că ea posedă de drept tot ce se află în împărăția Fiului ei, pentru a oferi și altora. Un alt citat „Sunt tot atâtea ființe care o slujesc pe Maria câte Îl slujesc pe Dumnezeu.” Un altul: „Toate lucrurile din ceruri și de pe pământ sunt sub domnia lui Dumnezeu, așadar ele sunt, în același timp, sub domnia Mariei. Ea domnește și are putere peste toată creația.” Un alt citat „Isus este Împăratul dreptății. Maria este regina milei.” Acum, începeți să înțelegeţi miezul acestei probleme. Isus operează cu dreptate. Maria operează cu îndurare. Tu nu vrei dreptate, ci tu vrei milă. Este greu să primești milă de la Isus. Este mai ușor de la Maria, pentru că ea este plină de compasiune și Isus nu Se poate împotrivi mamei Sale, când ea mijlocește pentru milă pentru cineva care vine la ea și-i cere. Iubiți-o pe Maria și ea vă va oferi mila de care aveți nevoie de la Isus, pentru că Isus nu Se poate împotrivi mamei sale, fapt care este o blasfemie împotriva naturii lui Dumnezeu ca mântuitor și inimii lui Cristos, ca un mântuitor plin de îndurare.

Un alt citat din tratatul lui De Liguori: „Fiecare rugăciune adresată Mariei este ca o lege stabilită pentru Domnul nostru. Ea stabilește legea prin care Dumnezeu acționează.” Mai departe: „Fiecare rugăciune adresată Mariei este ca o lege stabilită pentru Domnul nostru, obligându-L să fie milostiv față de toți pentru care ea mijlocește.” De ce catolicii sunt atât de prinși de Maria? Pentru că Dumnezeu trebuie să facă ceea ce Îi cere Maria să facă. Aceasta este obligația Lui. Ea așază legea pentru Dumnezeu. Un alt citat: „Maria deschide larg ușa îndurării lui Dumnezeu față de cine-i place, când îi place și cum îi place.” Cine hotărăște cine primește îndurare? Maria. Cine hotărăște cine va fi mântuit? Maria. Cine determină cine primește ajutor? Maria, așadar vrei să fii în relații bune cu Maria.

Citez mai departe „Nu vor fi păcătoși care să fie pierduți, indiferent care le sunt crimele, atunci când Maria mijlocește pentru ei.” Un alt citat „Are o mare îndurare pentru păcătoșii care vin la ea hotărâți să facă bine.” Aici este o mică fereastră pentru sistemul faptelor. Încă un citat: „Nimic nu se poate împotrivi puterii ei, pentru că Dumnezeu Tatăl Se uită la slava ei ca la slava Lui însuși.” Destul de înspăimântător, nu-i așa? O slavă ca a lui Dumnezeu? O slavă ca a lui Dumnezeu? Suveranitate peste cei mântuiți? Suveranitate peste Dumnezeu? „Pentru că ea hotărăște care este legea după care lucrează Dumnezeu?” Un alt citat, de la pagina 22 din cartea lui De Liguori „Nimic nu se poate împotrivi puterii ei, pentru că Dumnezeu Tatăl privește la slava ei ca la slava Lui și” – să închei citatul – „și Dumnezeu Fiul se bucură în slăvirea ei, îi oferă orice desăvârșire ca și cum i-ar fi dator.” Dumnezeu trebuie să facă ce spune ea și Isus trebuie să facă ce spune ea, ca și cum Își plătește o datorie.

Următoarea pagină, pagina 23, aceste citate vin din istoria devoțiunilor catolice față de Maria. Nu vă voi oferi de fiecare dată perioada istorică. Doar voi cita din cartea autorizată. Pagina 23: „Fiul are mare obligație față de ea. Isus, ca să plătească datoria față de Maria, ascultă de cererile ei și le împlinește.” Așadar, Îl ai pe Dumnezeu și pe Isus care fac ceea ce Maria le spune să facă. Pagina 25 și 26: „Maria este mama sufletelor noastre. Maria este mama noastră spirituală. Este suverană. Ea hotărăște legea cerească. Ea lucrează cu slavă egală cu cea a lui Dumnezeu. Dumnezeu și Isus fac ceea ce ea Le spune să facă. Ea este sursa vieții spirituale. Ea dă viață sufletelor noastre. Ea dă naștere sufletelor noastre.” Iar aici este suma tuturor citatelor, la pagina 40: „Dacă o iubesc pe Maria, voi obține de la Dumnezeu tot ceea ce vreau.” Dacă o iubesc pe Maria, voi obține de la Dumnezeu tot ceea ce vreau. Mă aștept că dacă începi să o ataci pe Maria, acest lucru este destul de traumatizant pentru oamenii care sunt prinși în amăgirea romano-catolică, pentru că întreaga lor viață au fost învățați că tot ceea ce vor este să vină la Maria. Dacă îi deconectezi de Maria, ei trebuie să-și reinventeze întreaga lor înțelegere asupra religiei, așa cum ar și trebui.

Un alt citat de la pagina 43: „Aceia care vor să fie copii ai acestei mărețe mame trebuie întâi să renunțe la păcat.” Oh, deci de aceasta este nevoie, să renunț la păcat? Întâi, să renunțe la păcat și apoi să se aștepte să fie acceptați ca și copii ai ei. Așadar, Maria îl justifică pe cel neprihănit, în timp ce Isus îl justifică pe cel păcătos. Mai departe, de la pagina 45 și 46 „Atâta vreme cât păcătoșii rămân încăpățânați, Maria nu-i poate iubi. Însă dacă ei se pocăiesc și se roagă ei ca să-i ridice din starea lor de păcat, această bună mamă îi va scoate cu braț puternic, va rupe lanțurile lor și-i va duce la mântuire.” Uau! Acest lucru este uimitor. Ea îi ridică pe oameni din păcat când se pocăiesc față de ea. Ea este cea care rupe lanțurile de păcat și-i conduce pe păcătoși către mântuire. De asemenea spune la pagina 46 „Ea îi împacă pe păcătoși cu Dumnezeu.” Voi vedeți? Începeți să puneți toate lucrurile împreună? Ea are toate proprietățile lui Dumnezeu Tatăl, lui Dumnezeu Fiul și lui Dumnezeu Duhul Sfânt.

Pagina 51: „Voi toți care sunteți flămânzi după Împărăția lui Dumnezeu, cinstiți pe fecioara Maria și veți găsi viață și mântuire veșnică.” Calea de mântuire este să o cinstești pe Maria. Pagina 53: „Maria este arca ce salvează de la nimicirea eternă pe oricine care se adăpostește la ea. Sub acoperământul Mariei, păcătoșii sunt mântuiți.” Pagina 55: „Ea ne primește și să asigură mântuirea.” Aceeași pagină: „Dacă Maria ignoră sau condamnă pe cineva, acea persoană este pierdută în mod inevitabil.” Ce nenorocire. Dacă Maria nu ține cu tine, vei merge în iad. Dacă ține cu tine, vei merge în ceruri. Pagina 153: „Oricine poarta pecetea devoțiunii față de Maria, Dumnezeu îl recunoaște ca fiind al Lui”, alte câteva noțiuni blasfematoare.

Paginile 30 și 31 conţin aceste afirmații: „Dacă cinstești pe regina cerurilor, pe regina îngerilor, atunci primești viață veșnică. Această cea mai plină de har femeie va cinsti în lumea viitoare pe cei care o cinstesc în această lume. Haideți cu toții să cinstim pentru totdeauna cu inimile și limbile noastre această mamă divină ca să fim conduși de ea în Împărăția Celui binecuvântat. Mântuirea păcătoșilor ar trebui să vină din amintirea laudelor sale, al cărei pântece a fost făcut să fie calea prin care mântuitorul a venit să mântuiască pe păcătoși. Toate harurile sunt dispensate de Maria. Toți care sunt mântuiți sunt mântuiți prin mijlocul acestei mame divine. Mântuirea tuturora depinde de Maria și de mijlocirea ei. Binecuvântați sunt aceia care se leagă cu dragoste și încredere de aceste două ancore a mântuirii, de Isus și Maria. Aceia nu vor fi pierduți. La revedere, până când ne vom întâlni în paradis, la picioarele celei mai iubite mame și celui mai iubit fiu, acolo ca să-i lăudăm și să-i iubim, față în față pentru toată veșnicia.” Aceasta este cerul? Închinarea către Maria?

Catehismul catolic 1994, paragraful 2,677 spune: „Prin faptul că îi cerem Mariei să se roage pentru noi, recunoaștem că suntem niște păcătoși săraci și ne adresăm mamei îndurărilor, cea preasfântă.” Nu pot să-mi dau seama cum este Dumnezeu diferit, cel sfânt, cel suveran, sursa mântuirii, sursa tuturor harurilor, mângâietorul, cel ce simte alături de noi. De aceea, la pagina 402, spune aceste cuvinte „Mama divină poate fi numită mântuitoarea lumii.” Aceeași pagină, pagina 402: „Când Dumnezeu a vrut să răscumpere rasa umană, a depozitat tot prețul în mâinile Mariei.” În cartea lui De Liguori și în alte surse, sunt și cântări înălțate Mariei. Veți observa că nu se găsesc în cartea noastră de cântări. Dacă nu ai fost crescut într-o biserică catolică, nu ai văzut niciodată așa ceva. Sunt o mulțime de cântări care au fost adresate Mariei și sunt cântate în cinstea Mariei. Sunt foarte lipsite de gust.

Am ales o singură strofă „Regină ești tu, față de care toate se închină/Pământ și iad și cer de sus/însă inima ta revarsă bunătate/dreptate iar păcătoșii simt iubirea ta.” Aici toată creația se închină, pământ, iad, cer și inima ei revarsă bunătate peste toți. Acum, ar trebui remarcat din punct de vedere istoric că închinarea față de Maria a fost stabilită în anul 431 d.Cr. În anul 431 d.Cr. Rugăciunile către Maria au apărut în jurul anului 600 d.Cr., și la câțiva ani s-a dezvoltat acest cult. Într-adevăr există o veche formă, o veche formă păgână de închinare față de o zeiță: Baal sau Astarteea, Isis sau Osiris în Egipt. Poți să urmărești religiile misterelor din Babilon. Poți să urmărești cultul mamă/copil până la închinarea față de zeița păgână. Poți să găsești referințe în Codul lui Da Vinci. Aceasta este o mare problemă a feminiștilor care cred că creștinismul modern a reinventat înțelegerea adevăratei religii și a înlocuit zeița, care era adevărata conducătoare din univers, cu o figură masculină.

Însă această închinare față de zeiță a fost prezentă de multă, multă vreme. Chiar și ideea de regină a cerului a fost prezentă de multă, multă vreme. Vreau să deschideți la Ieremia 44 pentru o clipă. În Ieremia 44. De fapt mergeți mai în spate. Este cu vreo 37 de capitole prea departe. Dacă vă întoarceți, vă amintiți că Ieremia profețește despre distrugerea Ierusalimului și despre distrugerea casei Domnului, evenimente care au avut loc cu ocazia robiei babiloniene. Poporul evreu urma să fie pedepsit aspru de Dumnezeu. babilonienii vor veni, vor distruge Ierusalimul, vor distruge templul, poporul va fi omorât și masacrat și pe unii din robi îi vor duce în Babilon, unde vor rămâne în această robie babiloniană. Care au fost păcatele care au adus peste ei judecata lui Dumnezeu? Mergem la versetul 17. Nu vedeți ce fac în cetățile lui Iuda și pe străzile Ierusalimului? Ce fac? Copiii adună lemne, părinții aprind focul și femeile frământă aluat ca să facă plăcinte cui? Pentru cine? Pentru împărăteasa cerului. Pentru împărăteasa cerului. Apropo, cerul nu are împărăteasă, ați știut aceasta? Este un împărat. Nu are regină. Acesta este păgânism în formă pură, păgânism curat. Este păgânism, este modul fals de închinare pentru care oamenii lui Israel au fost judecați. Aduceau plăcinte împărătesei cerului ca parte a jertfelor de băutură sau a altor lucruri oferite dumnezeilor falși.

Versetul 20 „Iată, mânia şi urgia Mea se vor vărsa peste locul acesta, peste oameni şi dobitoace, peste copacii de pe câmp şi peste roadele pământului; şi va arde, şi nu se va stinge.” Acest lucru este serios. Dumnezeu va aduce o judecată teribilă asupra celor care se închină împărătesei cerului. Reapare această temă în capitolul 44. Puteți să săriți. În capitolul 44 reapare. Versetul 17. Ieremia 44. Este o încăpățânare, o adevărată încăpățânare între evrei. Chiar și atunci când Ieremia i-a confruntat și le-a spus: Ați încălcat legea lui Dumnezeu, L-ați hulit pe Dumnezeu cu închinarea voastră la idoli, în special cu închinarea la această zeiță, împărăteasa cerului. Aceasta este blasfemie. Oamenilor nu le-a păsat, nu au ascultat. L-au urât pe Ieremia. Vă amintiți că l-au aruncat într-o groapă ca să-l facă să tacă. Unii din ei s-au dus în Egipt știind că urma să vină pedeapsa. Au fugit în Egipt, crezând că vor scăpa de judecată dacă se vor duce în Egipt și dacă își duc cu ei idolii ca să scape de judecată. Dumnezeu le reamintește în versetul 13 „voi pedepsi pe cei ce trăiesc în Egipt tot așa cum am pedepsit pe cei ce au trăit în Ierusalim.” Nu veți scăpa de Mine, indiferent unde veți merge. Și exact acest lucru s-a întâmplat. Au fost evrei care s-au dus în Egipt ca să fie salvați și Egiptul a avut parte de asemenea de o invazie cumplită și de o distrugere teribilă. Și iarăși, care a fost problema aici? Versetul 15 „bărbații, ştiau că nevestele lor aduceau tămâie altor dumnezei.” Se pare că femeile conduceau această paradă, și ca femei au fost întotdeauna atrase de această închinare față de zeiță.

În versetul 17 este exprimat disprețul lor: „Ci voim să facem cum am spus cu gura noastră – nu ne pasă ce spui, Ieremia, nu vom asculta, noi nu ne schimbăm - , şi anume: să aducem tămâie împărătesei cerului, şi să-i turnăm jertfe de băutură, cum am făcut, noi şi părinţii noştri, împăraţii noştri şi căpeteniile noastre, în cetăţile lui Iuda şi în uliţele Ierusalimului.” Uau, nu era destul de universal acest lucru? Întreaga țară era cuprinsă în închinarea față de această zeiță, această zeiță a cerului. Nicăieri pe paginile Noului Testament nu se găsește vreo atribuire Mariei, vreunul din aceste atribute de putere suverană și supranaturală. Nicăieri. Ea este o femeie ca oricare altă femeie. Însă există o mulțime de indicii în istoria păgână care arată către închinarea față de regina cerului și păgânismul s-a infiltrat în catolicism pe mai multe fronturi. Este cufundat în păgânism și împărăteasa cerului vine exact din păgânism, unde a fost foarte răspândit de către părinții noștri. A avut loc de mai multă vreme, de generații. Împărații noștri, prinții noștri, peste tot, în toate cetățile, oamenii obișnuiți pe stradă se închinau și pentru ei aveau hrană din belșug.

Când noi ne închinam împărătesei cerului, totul este în regulă. Ne-a dat tot ceea ce i-am cerut. Totul este bine. Nu este ghinion, la finalul versetului 17, însă de când nu ne mai închinăm împărătesei cerului și nu i-am mai adus jertfe de băutură, nu mai avem nimic, și suntem la capătul puterilor, avem foamete și uite ce se întâmplă. Acum, am fost cuceriți pentru că nu ne-am mai închinat împărătesei cerului. Acesta este factorul cel mai important, fraților, minciuna păgânismului. Minciuna a fost că atâta vreme cât te-ai închinat împărătesei cerului, ai avut tot felul de lucruri bune. Când te-ai oprit nu va mai fi nicio altă sursă de binecuvântare de la Dumnezeu. Versetul 19 „De altfel, când aducem tămâie împărătesei cerului şi-i turnăm jertfe de băutură, oare fără voia bărbaţilor noştri îi pregătim noi turte ca s-o cinstim făcându-i chipul, şi-i aducem jertfe de băutură?” Cu siguranță că nu, erau cu toții în bună înțelegere. Conducătorii și bărbații și femeile și cu toții. Și totul era în regulă, iar dintr-odată uite ce se întâmplă. Suntem sub asediu și suntem în mijlocul judecății. Ne-am oprit să mai facem așa ceva și uite ce s-a petrecut.

Ieremia 24 spune tot poporului, inclusiv femeilor „Ascultați cuvântul Domnului, tot Iuda care sunteți în țara Egiptului.” Aceia dintre voi care credeți că puteți scăpa în Egipt și să vă închinați împărătesei cerului, Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel spune: „Voi şi nevestele voastre aţi mărturisit cu gurile voastre şi aţi împlinit cu mâinile voastre ce spuneți: „Vrem să împlinim juruințele pe care le-am făcut, să aducem tămâie împărătesei cerului, şi să-i turnăm jertfe de băutură!” Mergeți mai departe, împliniți jurămintele voastre. Așa să fie, oameni buni. Mergeți și închinați-vă împărătesei cerului. Cu toate acestea, ascultați cuvântul Domnului. Dacă veți fi acolo în Egipt și acest lucru a avut loc, și și-au continuat închinarea acolo în Egipt, în Iuda nu a mai fost această închinare, datorită amenințării judecății, a venit judecata și ei au spus „Ei bine, ne-am oprit” și de aceea a venit judecata. Adevărul este că judecata a venit pentru că au făcut acest lucru de atât de multă vreme, însă unii au scăpat în Egipt și au spus „Vom continua să facem ceea ce facem”, iar el le răspunde „Tot Iuda care trăiește în țara Egiptului, am jurat pe Numele Meu cel mare” spune Domnul „că Numele Meu nu va mai fi chemat de gura niciunuia din oamenii lui Iuda, şi în toată ţara Egiptului niciunul nu va zice: „Viu este Domnul, Dumnezeu!” Am terminat cu voi. Nu veți mai avea numele Meu în gura voastră. „Iată, voi veghea asupra lor ca să le fac rău şi nu bine; şi toți oamenii lui Iuda, care Sunt în ţara Egiptului, care Sunt în ţara Egiptului, vor fi nimiciți de sabie şi de foamete până vor pieri de tot.” Va mai rămâne doar o rămășiță.

Este o chestiune destul de serioasă să te închini împărătesei cerului. Maria cea falsă a romano-catolicismului este o minciună și o amăgire. Este o zeiță păgână care a fost adusă în creștinism. Ea fură slava de la Dumnezeu Tatăl. Ea fură slava lui Dumnezeu Fiul. Ea fură slava de la Dumnezeu Duhul Sfânt și nu poți să te închini adevăratului Dumnezeu și să stai la masă cu demonii. Nu poți. Este o urâciune. Împărăteasa cerului nu este nimic altceva decât un concept ocult, închinarea catolică către fecioara Maria, regina cerului îi conduce pe oameni către închinare demonică, pentru că demonii întruchipează zeii falși. Fecioara Maria din catolicism este inclusă, apropo, pe anumite site-uri web. Fecioara Maria din catolicism este inclusă pe anumite site-uri web ca și zeiță. Dacă vreți să vă uitați la ele, este un site web numit The Spiral Goddess grove, un altul numit The White Moon and Goddess 2000, iar Maria este una din figurile de zeități. Este considerată a fi femeia divină. În realitate este Satan care s-a transformat într-un înger de lumină, făcându-i pe oameni să se închine unei femei care a murit, moartă în ce privește termenii oricărei legături cu lumea aceasta. Ea nu aude rugăciunile, ea nu are putere divină supranaturală, ea nu lucrează de una singură, ea nu răspunde la rugăciuni, ea nu trimite har, nu face nimic. Într-adevăr, trebuie să crezi că cele două mari înșelăciuni care au fost transmise în lume în legătură cu creștinismul, sunt faptul că Papa este reprezentantul lui Isus Cristos în lume și că Maria este sursa tuturor harurilor spirituale, două minciuni oribile care au venit tocmai din adânc.

Închinarea păgână către o zeiță îmbrăcată într-o fantezie romano-catolică este la fel de idolatră precum închinarea antică față de zeița semitică Astarteea, cunoscută ca și Iștar la început, printre babilonieni. Venerarea arătată către Maria în romano-catolicism nu este mai puțin ofensivă ca închinarea către Iștar sau Astarteea, închinarea către semiramide, închinarea către Isis. Nu este mai puțin ofensiv pentru Dumnezeu decât închinarea înaintea împăratului Manase față de închinarea în fața zeiței din Tir, Așera. Vă amintiți? A avut un chip cioplit așezat în casa Domnului. Vă amintiți, în 2 Împărați? Puteți să citiți. 2 Împărați 21, a așezat o zeiță în Casa Domnului. 2 Împărați 21:12 spune: „Pentru această urâciune Dumnezeu a trimis nenorocirea asupra Ierusalimului și Iuda.” Biserica romano-catolică a așezat un idol în fiecare biserică, în fiecare catedrală, în fiecare casă din lume, iar imaginea este prezentă peste tot. Este practic inseparabilă de romano-catolicism. Biserica a întronat-o pe Maria în ceruri. Din punct de vedere al poporului ea este mai presus de Cristos, pentru că Cristos și Dumnezeu trebuie să facă ce spune ea. Vă întreb, poate biserica romano-catolică să scape de judecata lui Dumnezeu? Nu cred.

Și cine este în spatele tuturor acestor lucruri? Nu Dumnezeu. Dumnezeu nu-Și împarte slava cu nimeni, însă Satan fură slava lui Dumnezeu ori de câte ori poate. Acum, acesta este fundalul general pe care trebuie să-l știți. Pentru că timpul nostru s-a scurs voi vorbi despre dogma romano-catolică cu privire la Maria, duminica viitoare în serviciul de seara.

Vă pot oferi un scurt rezumat: concepție imaculată, lipsa de păcat, pururea fecioară, asumarea cerului sau înălțarea la cer. Ei bine, vom vorbi mai multe despre regina cerurilor, despre așa numitele apariții ale Mariei, care reprezintă o parte a dogmei despre Maria, și cel mai tulburător este Mediatrix sau Mediatoare, adică faptul că mediază toate harurile divine pentru noi, pentru că ea este co-răscumpărătoare împreună cu Domnul Isus Cristos. Ne vom uita la toate acestea privind chiar în cărțile de teologie catolice. Și apoi, un exercițiu final va fi să comparăm acestea cu Scriptura și să transmitem un avertisment foarte, foarte înflăcărat, puternic și plin de dragoste pentru oameni ca să fugă de această idolatrie condamnabilă, care este o necinste față de Maria, și mai important față de Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt.

Tată, este așa de dificil pentru noi ca să vorbim despre aceste lucruri și totuși atât de necesar, pentru că trebuie să fie cunoscute. Trebuie să fie combătute. Când ne uităm la ce spune Biblia despre Maria, este așa de frumos și atât de simplu. Ea și-a știut locul. O afirmație pe care o avem și care a venit de pe buzele ei, ca o laudă, este că Te-a celebrat pe Tine ca fiind Dumnezeu, Mântuitorul ei. Cât de minunat este faptul că ea a știut că e o păcătoasă care, la fel ca ceilalți păcătoși, are nevoie de Mântuitor. Ajută-ne Doamne, să rămânem tari lângă adevăr și să fugim cu toată puterea de minciuni și de amăgire. Salvează-i pe oameni, Doamne, din această amăgire oribilă, oribilă ca să poată veni la harul adevărat și curat care vine numai prin Tine, Dumnezeul nostru Trinitar, Tată, Fiu și Duh Sfânt. Îți cerem aceste lucruri pentru slava care este a Ta și numai a Ta. Amin.

SFÂRȘIT